Cum va obtine ArcelorMittal Galati energie ieftina la acelasi pret cu "baietii destepti"

ArcelorMittal Galati, al doilea mare consumator de energie din Romania - dupa Alro Slatina, a depus ieri pe bursa de energie OPCOM o oferta de cumparare a unei cantitati de electricitate de 1.752.000 de MWh, la un pret de 130 de lei pe MWh. Doar Hidroelectrica, cel mai ieftin producator de pe piata, i-ar putea livra energia la acest pret.

Pretul pe care ArcelorMittal Galati este dispus sa il plateasca pentru aceast pachet de energie este mult sub media pietei.

Ultimele tranzactii cu energie pe OPCOM s-au incheiat la 170 de lei pe MWh, pret primit de Nuclearelectrica, cel mai ieftin producator de pe piata romaneasca dupa Hidroelectrica. Aceasta in timp ce complexurile energetice, producatori mai scumpi, ofera energie la 200 de lei pe MWh.

Prin urmare, ofertei depuse de ArcelorMittal Galati, cu un pret atat de mic, nu ii va putea raspunde decat Hidroelectrica.

Acelasi mecanism a fost folosit de cele doua companii si la finele anului trecut: ArcelorMittal a depus o oferta de cumparare pe bursa de energie cu un pret atat de mic (138 de lei pe MWh pentru aproximativ aceeasi cantitate de electricitate), incat doar Hidroelectrica s-a putut plia pe aceste conditii.

BEI acorda 200 milioane euro pentru un parc eolian CEZ in Constanta

Banca Europeana de Investitii (BEI) a acorda firmelor Tomis Team si MW Team Invest, ambele din grupul ceh de utilitati CEZ, un imprumut de 200 milioane euro pentru finantarea constructiei unei ferme eoliene la Fantanele, judetul Constanta.

„Noua ferma eoliana va avea o capacitate totala instalata de 347,5 MW. Ferma va furniza electricitate catre reteaua nationala de distributie a energiei electrice din Romania”, se arata intr-un comunicat al BEI.

CEZ a comunicat in noiembrie, pentru Mediafax, ca MW Team Invest si Tomis Team vor contracta acest credit de la BEI pentru proiectul de la Fantanele.

MW Team Invest din Bucuresti este detinuta integral de Tomis Team, societate controlata de grupul ceh de utilitati CEZ si de subsidiara CEZ Polonia.

Ferma va avea 139 de turbine, fiecare avand o capacitate nominala de 2,5 MW. BEI a finantat in 2009 proiecte de energie regenerabila si eficienta energetica cu peste 4,2 miliarde euro. Din 1990, imprumuturile BEI in Romania, incluzand creditul pentru CEZ, totalizeaza circa 8,7 miliarde euro.

CEZ este prezent pe piata distributiei si furnizarii de electricitate din Romania din 2005. Prin constructia parcurilor eoliene de la Cogealac si Fantanele, CEZ a devenit o companie energetica integrata pe piata romaneasca de profil.

Xerox si-a redus emisiile cu 31% fata de 2002

Compania Xerox si-a redus emisiile de gaze cu efect de sera provenite din activitatea sa cu 31%, iar consumul de apa a scazut cu 26% fata de 2002, informeaza “GreenBiz”.

In raportul sau anual de CSR, compania a inclus informatii despre progresul facut in ce priveste impactul activitatii sale asupra mediului. Rezultatele arata ca Xerox a crescut procentul materialelor reciclate cu 1% fata de 2008, ajungand la un procent total de 93%. De asemenea, compania a refolosit si a reciclat circa 50 de milioane de kilograme de deseuri, care altfel ar fi ajuns la groapa de gunoi.

“Suntem o companie mult mai mare astazi. Oferim un portofoliu mai mare de servicii si ne-am extins la nivel global. Insa unele lucruri raman neschimbate. Credem ca facem parte dintr-un experiment cu rolul de a dovedi ca rezultatele bune nu sunt doar compatibile, ci si sinergice, atat in perioade bune, cat si in unele mai grele”, a declarat Ursula Burns, director executiv si presedinte al Xerox.

Statele emergente investesc masiv in noile tehnologii energetice

Guvernele a sase tari emergente – Brazilia, Rusia, India, Mexic, China si Africa de Sud – au cheltuit in 2008 mai multi bani pe cercetare, dezvoltare si proiecte demonstrative in domeniul tehnologiilor energetice decat au alocat in total, catre acelasi sector, cele mai bogate 20 de state ale lumii.

Surprinzatoarea descoperire a fost facuta, in cadrul unui studiu, de o echipa de cercetare a politicilor de inovare in tehnologii energetice de la Harvard Kennedy School din SUA. Potrivit studiului, cel putin 13,8 miliarde de dolari au fost investite in 2008 de catre guvernele centrale si de catre companiile de stat din cele 6 tari, cunoscute sub numele de grupul statelor BRIMCS. Majoritatea fondurilor (82%) au fost investite de companiile chineze detinute integral de stat.

Prin comparatie, investitiile totale ale guvernelor nationale si regionale din tarile membre ale Agentiei Internationale de Energie (IEA) au fost de 12,7 miliarde de dolari. Studiul a colectat si analizat informatii despre investitiile in cercetarea tehnologica din tarile BRIMCS in perioada 2000 – 2008. Cele s6 tari au consumat o treime din productia mondiala de energie, devenind jucatori strategici pe piata energiei. Insa, in ciuda rolului lor important in sectorul energetic, se stia foarte putin despre investitiile in cercetarea, dezvoltarea si proiectele demonstrative pe care le desfasoara.

Prioritatile investitionale in tehnologii energetice, pe tari:

Brazilia: generare electricitate, hidrogen, energie regenerabila, petrol, gaze si carbune, energie nucleara

Rusia: Energie nucleara, tehnologii energetice pe baza de hidrogen, energii regenerabile, eficienta energetica si conservare, motoare eficiente energetic, combustibili fosili

India: materiale inovative, biocombustibili, energie inovativa pentru transportul feroviar, hidrogen, tehnologii avansate pe baza de carbune, sisteme de stocare a energiei, eficienta energetica, LED, vehicule electrice

Mexic: eficienta energetica si conservare, standarde de eficienta energetica, recoperare secundara a petrolului prin injectie de CO2, centrale de co-generare in industria cimentului, otelului si zaharului, productie de biocombustibili, reduceri de emisii in transportul maritim si aerian

China: Tehnologii avansate pe baza de carbune, reactoare de mare temperatura, retele inteligente, energie eoliana, tehnologii de productie a siliciului, biocombustibili, tehnologii de economisire a energiei, turbine ecoliene de 2-3 MW si echipamente de transport energetic de inalta calitate

Africa de Sud: Termoficare solara, transport verde, eficienta energetica in industrie si tehnologii de captare si stocare a carbonului

Jumatate din bugetul Ministerului Mediului pe anul viitor este destinat investitiilor

Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) ar putea dispune anul viitor de un buget cu o treime mai mare decat cel de anul acesta, cea mai mare pondere a fondurilor (45%) fiind destinata cheltuielilor de investitii, au anuntat reprezentantii institutiei.

Potrivit reprezentantilor ministerului, cresterea de 31% se datoreaza alocatiilor la categoria “Proiecte cu finantare externa nerambursabila”. La aceasta pozitie este cuprinsa cofinantarea POS Mediu precum si proiectele depuse de directiile de specialitate din cadrul MMP si de institutiile aflate in subordinea MMP pe diverse programe operationale.

In anul 2010, bugetul Ministerului Mediului si Padurilor a fost de aproximativ 1.800.000 mii lei, iar pentru 2011 acesta se ridica la peste 2.300.000 mii lei. Din acesti bani, aproape 2.183.000 mii lei provin de la bugetul de stat, 29.100 mii lei din credite externe si 33.745 mii lei din venituri proprii.

La capitolul credite externe, bugetul pentru 2011 este diminuat fata de 2010 cu 2%, in vederea finantarii unor proiecte finantate din imprumuturi externe precum: Sistem Informational Decizional Hidrologic DESWAT, Program de infrastructura municipala si Servicii Municipale.

Mai multi bani pentru paduri

”Pentru anul 2011 au fost diminuate cheltuielile cu personalul si, de asemenea, cu bunurile si serviciile. In ceea ce priveste cresterile, in 2011 sunt alocate sume mai mari cu 178% mai mult fata de anul 2010 la capitolul Proiecte cu finantare externa nerambursabila. De asemenea, au fost alocati mai multi bani pentru impaduriri, corectii de torenti si drumuri forestiere, sprijinirea proprietarilor de paduri, ceea ce reprezinta o crestere cu 8% fata de 2010”, se arata intr-un comunicat remis de minister.

In acelasi timp, MMP va putea investi anul viitor, prin Administratia Fondului pentru Mediu, aproximativ 4,8 miliarde de lei in sectorul economiei verzi, suma apropiata de cea alocata in 2010 pentru investitii.

Pentru proiecte cu finantare externa nerambursabila este alocat un procent de 37,5% din banii de la buget, iar bunurile si serviciile inseamna 4%. Alte cheltuieli vizeaza dobanzi, cofinantare ISPA, PHARE, studii, si reprezinta 8,5% din suma totala alocata de la bugetul de stat.

Program de finantare a energiei verzi pentru mediul privat

Guvernul britanic a anuntat ca va investi 110 miliarde de lire sterline in noi centrale energetice, inclusiv nucleare, pentru a-si atinge tinta de crestere a ponderii energiei verzi de la 7% la 30% pana in 2020, informeaza agentia Xinhua.

Chris Huhne, secretarul pe Energie si Schimbari Climatice din Marea Britanie, le-a transmis membrilor Parlamentului ca au o sansa unica de a reface piata energetica a tarii, de a restabili increderea investitorilor si de a reconstrui centralele energetice.

Guvernul britanic estimeaza ca cererea de electricitate s-ar putea dubla pana in 2050 si sustine ca investitiile trebuie facute acum, deoarece un sfert dintre centralele din reteaua electrica nationala a Marii Britanii au fost construite pe vremea cand carbunele local era principala sursa de energie si trebuie sa fie inlocuite in urmatorii zece ani.

Un sfert din capacitatea de generare a tarii va trebui sa fie inlocuita pana in 2020, din cauza ca foarte multe centrale energetice si nucleare si-au atins durata maxima de viata.

Huhne intentioneaza sa stimuleze piata privatizata a energiei din Marea Britanie - dominata de energie electrica si gaze naturale si sustinuta de carbune - pentru a investi in dezvoltarea unor centrale cu emisii reduse, inclusiv centrale nucleare sau parcuri eoliene. Investitia de 110 miliarde de lire va proveni din sectorul privat, care va cauta sa isi scada costurile aplicand preturi mai mari la energie pentru consumatori in aceasta perioada.

Planul lui Huhne cuprinde atragerea investitiilor catre proiecte cu emisii reduse sau zero, precum si folosirea unor combustibili fosili mai putini poluanti. Potrivit propunerilor sale, legislatia ar urma sa intervina in cresterea pretului energiei din combustibili fosili – de la 20 de lire pe tona pana la 40 de lire pe tona pana in 2020 - pentru ca energia regenerabila sa devina mai atractiva pentru investitori.

UE accepta reduceri de emisii mai modeste, la presiunile industriei auto

Industria automobilelor, sprijinita de guvernele Germaniei, Italiei si Frantei a reusit sa obtina modificarea unei legi europeana ce stabileste standarde ale emisiilor de CO2 pentru furgonetele noi, astfel incat sa fie acceptate furgonetele cu emisii mai ridicate, arata un comunicat al organizatiei Transport & Environment (T&E).

Intelegerea a fost agreata in spatele usilor inchise intr-o intalnire a reprezentantilor Comisiei Europene, Parlamentului si statelor membre.

Acordul va duce la cresterea preturilor combustibililor pentru milioane de mici firme europene si urmeaza o cale impotriva trendului de progres rapid in domeniul reducerii emisiilor in transporturi din ultimii ani, potrivit organizatiei Transport & Environment.

Acordul trilateral dintre reprezentantii celor trei institutii europene prevede ca o noua furgoneta de marime medie vanduta in UE sa emita maximum 175 g CO2/km in 2017 si 147 g CO2/km in 2020. Propunerea initiala a Comisiei de 135 g CO2/km in 2020 a fost diluata in urma unei presiuni din partea statelor producatoare de masini, in frunte cu Germania.

“Industria a spus ca nu poate aduce o imbunatatire de 14% la eficienta furgonetelor in urmatorii noua ani, insa, in acelasi timp, a reusit anul trecut sa imbunatateasca cu peste 300% eficienta autoturismelor. Politicienii trebuie sa faca o treaba mai buna in a responsabiliza industria cand emite astfel de pretentii“, a declarat Kerstin Meyer, senior campaigner la T&E.

Deoarece emisiile de CO2 si eficienta energetica sunt intrinsec legate, standarde mai laxe pentru emisiile furgonetelor vor duce la arderea a mai mult combustibil, arata comunicatul T&E. Combustibilul este unul dintre costurile majore resimtite de micile intreprinderi care depind de furgonete in operatiunile lor. Spre deosebire de industria automobilelor, care a primit miliarde de euro din banii contribuabililor in timpul crizei financiare, micile intreprinderi au primit sume foarte mici.

Industria vehiculelor pretinde ca va fi extrem de scump sa produca furgonete mai eficiente in privinta consumului de combustibil. Insa cercetarile TNO/CE Delft pentru T&E au aratat ca doar prin simpla revenire la nivelul puterii motorului din anul 1997, costurile combustibilului si emisiilor de CO2 ar putea fi taiate cu 16%, costul vehiculelor la cumparare cu 10%, iar costul total al proprietatii unei furgonete cu pana la 12%. Schimbarile cerute ar putea fi introduse rapid in modelele deja existente.

Campania este derulata la Bruxelles de organizatia Transport & Environment in cadrul programului “Winning over the Member States“, la care, din partea Romaniei, participa si Fundatia Terra Mileniul III.

Primarul Sorin Oprescu vrea panouri plutitoare verzi pe Dambovita

Primaria Capitalei ar putea cheltui aproximativ 23 de milioane de euro pentru panouri cu iedera, iarba, ventilatoare, becuri si panouri fotovoltaice pe care sa le monteze pe malurile Dambovitei, scopul fiind ameliorarea calitatii aerului si ”imbunatatirea micro-climatului” din jurul canalului raului, informeaza Mediafax.

Proiectul apartine Primariei Capitalei si va fi supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti (CGMB) in sedinta de astazi.

Potrivit documentatiei inaintate CGMB, implementarea proiectului va dura cinci ani si va costa 22.714.930 de euro. Din aceasta suma, 12.835.000 de lei va costa doar proiectarea respectivelor panouri.

Panourile vor fi plutitoare si pe ele ar urma sa creasca iarba sau iedera. In functie de gradul de reprezentativitate va fi aleasa si dotarea panourilor.

Potrivit proiectului, panourile vor fi prinse de mal in niste suporturi fixe, la capatul celalalt urmand sa se sprijine pe niste "suporturi flotante".

”Solutiile propuse au la baza o constructie modulara de tip panou articulat la un capat cu suporti fixati pe mal si sprijinit la celalalt capat pe suporti plutitori in albia raului”, se arata in documentul supus adoptarii in CGMB.

Panourile vor folosi energia solara

Ca dimensiuni, panourile vor fi de doua tipuri: unul special pentru zonele in care malul Dambovitei este inalt si altul pentru zonele cu distanta mai mica de la apa la coronamentul digului.

Tehnic, solutia presupune ca fiecare panou sa aiba un ventilator, niste surse de iluminat, dar si panouri fotovoltaice care sa alimenteze sistemul cu energie.

"Originalitatea solutiei tehnice consta in realizarea unei constructii independente energetic prin plasarea unor panouri solare care alimenteaza micro-electropompe care ridica apa de la nivelul liber la partea superioara a modulelor, dupa care are loc irigarea prin cadere a volumului de pamant in care sunt asezate plantele. In plus, aceasta solutie poate acumula suficienta energie pe timp de zi pentru a lumina nivelul apei pe timp de noapte. In acest context, proiectul isi propune realizarea de spatiu verde pe suprafetele aferente taluzurilor raului Dambovita", se mai arata in documentatia inaintata CGMB.

La propunerea acestei investitii, Primaria Municipiului Bucuresti a avut in vedere trei componente. Primul dintre ele este nivelul scazut al calitatii aerului, "in continua degradare ca urmare a dezvoltarii activitatilor poluante si a lipsei de preocupare a poluatorilor de a limita agresiunea la adresa acestui factor de mediu". Cel de-al doilea este "imbunatatirea microclimatului din jurul canalului de curgere al raului Dambovita" prin "reducerea temperaturii", "modificarea umiditatii relative a aerului pe timp de vara" si "reducerea gradului de poluare auto din zonele adiacente". O a treia "provocare" careia proiectul ii raspunde este aceea de "a identifica solutii urbane pentru contracararea efectelor schimbarilor climatice (amplificate de modificarile urbane) care deja provoaca in Capitala cresteri ale temperalurii medii lunare cu doua-patru grade Celsius pe timpul lunilor de vara".

”Punerea in miscare a volumelor de aer de la suprafata panourilor si cresterea nivelului de umiditate vor duce la modificarea microclimatului si captarea emisiilor poluante provenite de la automobilele aflate in rulare sau care stationeaza si fixarea lor la sol. Panourile plutitoare creeaza un potential de renaturare a raului Dambovita. Panourile pot fi realizate si intretinute de angajatii din serviciile autoritatii locale. Durata de viata a panourilor poate ajunge la circa opt-zece ani. Proiectul poate fi extins astfel incat, prin irigare, sa creasca potentialul de evapotranspiratie al zonelor verzi adiacente", se mai arata in documentatia inaintata CGMB.

Sanatatea publica in Romania - economii de 1,350 de miliarde de euro prin scaderea emisiilor

Sanatatea publica din Romania si-ar putea reduce suplimentar cheltuielile cu pana la 1,358 miliarde euro pana in 2020, daca Uniunea Europeana si-ar creste tinta de reducere a emisiilor de la 20 la 30%, conform unui raport lansat de organizatiile Health and Environment Alliance si Health Care Without Harm Europe. Cifrele pentru Romania au fost lansate in “Ziua Sanatatii” de la Cancun, cu ocazia summit-ului climatic COP 16, se arata intr-un comunicat al Retelei de Actiune pentru Clima Romania (RAC-RO).

Raportul intitulat “Sa actionam acum pentru o sanatate mai buna: o tinta de 30% in politica UE privind schimbarile climatice" furnizeaza primele estimari ale reducerii costurilor pentru servicii de sanatate pentru diferite state membre, reduceri valabile in cazul in care Europa va trece de la tinta actuala de 20% la 30% reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020.

La nivelul UE, beneficiile estimate ar putea atinge 30.5 miliarde de euro pe an. Aceste economii se adauga celor 52 miliarde euro estimate ca rezultat al reducerilor de emisii pentru atingerea tintei actuale, de 20%.

Potrivit RAC-RO, studiul ofera dovezi convingatoare despre modul in care costurile energiei verzi si aerului mai curat, asociate cu trecerea imediata la o reducere cu 30% a emisiilor locale (in spatiul european) pana in 2020, vor fi amortizate prin imbunatatirea sanatatii publice in Europa.

Noile date pentru Romania arata ca aerul mai curat, ca rezultat al cresterii tintei europene de
reducere a emisiilor, va determina beneficii privind costurile serviciilor de sanatate de 471
pana la 1.358 miliarde euro pe an, pana in 2020.

Acestea ar include:

• Cresterea sperantei de viata cu 6.200 de ani la nivelul intregii populatii;
• Cu 538.000 zile de activitate redusa mai putin;
• Cu 55.000 de zile in care oamenii au nevoie de tratamente respiratorii mai putin;
• Cu 6.300 de consultatii pentru simptome respiratorii si astm mai putin;

134.000 zile de munca pierdute anual din cauza problemelor respiratorii si cardiace

„Romania ar avea in mod special avantaje daca UE ar trece la o tinta de reduceri de emisii de 30%. Aceasta nu numai ca rezultat al actiunilor interne, ci si pentru ca, tinand cont de localizarea sa, ar beneficia de rezultatele actiunilor din tarile vecine, cum sunt Ungaria si Bulgaria. Daca adaugam la aceasta dimensiunea populatiei Romaniei, obtinem beneficii substantiale”, a declarat Mike Holland, editorul raportului.

„Un astfel de raport reaminteste ca nu sunt inca luate in considerare beneficiile financiare enorme legate de combaterea schimbarilor climatice. Acestea provin din imbunatatirea calitatii vietii, a sanatatii populatiei, reducerea riscurilor si a dezastrelor naturale care ne afecteaza deja, reducerea costurilor de adaptare, reducerea costurilor legate de stramutarea populatiilor si migratie etc. In fata unor astfel de argumente, este de neinteles de ce reducerea emisiilor este considerata, in mediile economice si politice, ca o actiune mult prea costisitoare pentru Romania”, a declarat Eliza Teodorescu, presedintele RAC-RO.

Beneficiile Romaniei ar putea fi mari in comparatie cu alte tari europene. Ne aflam pe a cincea pozitie dintre cei 27 de membri ai UE privind beneficiile in domeniul sanatatii publice. Raportul completeaza statisticile privind beneficiile in domeniul sanatatii emise de Comisia Europeana, care nu furnizeaza informatii la nivel national si beneficii calculate pe baza cresterii mortalitatii cauzate de poluarea aerului. Analiza se refera atat la costurile mortalitatii, cat si la cele ale problemelor de sanatate, determinate de exemplu de o activitate redusa cauzata de boli de inima si plamani, de costuri pentru spitalizare, consultatii sau medicatie.

Beneficii privind sanatatea publica pentru statele sembre UE
Sume economisite pe an pana in 2020 (limite superioare estimate):

Germania €8.1 miliarde
Polonia €4.0 miliarde
Franta €3.5 miliarde
Italia €3.4 miliarde
Romania €1.4 miliarde
Cehia €1.3 miliarde (NOU)
Olanda €1.1 miliarde
Grecia €1.0 miliarde (NOU)
Ungaria €1.0 miliarde (NOU)
Belgia €0.9 miliarde (NOU)
Spania €0.9 miliarde
Marea Britanie €0.9 miliarde
Slovacia €0.7 miliarde (NOU)
Austria €0.6 miliarde (NOU)
Bulgaria €0.3 miliarde (NOU)
Portugalia €0.3 miliarde (NOU)
Alte tari UE €1.1 miliarde (calcul nou)
(Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Irlanda,
Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Slovenia, Suedia)
Total (toate tarile UE) €30.5 miliarde

Alte beneficii:

• Cresterea sperantei de viata cu 6.200 de ani la nivelul intregii populatii;
• sanatate mai buna si costuri de sanatate mai mici: cu 538.000 zile de activitate redusa
mai putin; cu 55.000 de zile in care oamenii au nevoie de tratamente respiratorii mai
putin; cu 6.300 de consultatii pentru simptome respiratorii si astm mai putin;
• forta de munca mai productiva, deoarece mult mai putine zile vor pierdute anual din
cauza problemelor respiratorii si cardiace

Rusia refuza prelungirea Protocolului de la Kyoto

Rusia se opune reinnoirii Protocolului de la Kyoto si nu va semna o prelungire a tratatului climatic, a declarat ieri oficialul rus de la Cancun, Alexander Bedritsky, citat de Agentia Ria Novosti.

Protocolul de la Kyoto este acordul obligatoriu legal de reducere a emisiilor de carbon si expira in 2012. In cadrul intalnirii de la Cancun, reprezentantii guvernelor din intreaga lume au cautat solutii pentru redactarea unui nou acord global climatic.

Bedritsky, care ocupa in prezent functia de presedinte al Organizatiei Mondiale de Meteorologie si consilier al presedintelui Rusiei, a declarat ca „nu au existat modificari substantiale in procesul de negociere”.

Presedintele rus Dmitry Medvedev a declarat cu putin timp in urma ca Rusia va renunta la Protocolul de la Kyoto, in cazul in care nu se va ajunge la o formula de compromis in ceea ce priveste reducerea emisiilor de carbon.


Pozitia Japoniei, preluata si de rusi

Anuntul Rusiei vine la scurt timp dupa ce reprezentantii Japoniei au facut o declaratie similara, spunand ca nu vor semna o eventuala prelungire a acordului de la Kyoto, in cazul in care varianta sa imbunatatita nu va obliga toate statele lumii, nu numai cele dezvoltate, sa reduca emisiile. Rusii sunt de parere ca efectele schimbarilor climatice ar trebui atenuate cu ajutorul tehnologiilor moderne, si nu prin reducererile de emisii stipulate de Protocolul de la Kyoto.

Potrivit lui Medvedev, de vreme ce Summitul de la Copenhaga a fost o dezamagire, Rusia a fost determinata sa caute noi strategii pentru a putea atinge o tinta de reducere a emisiilor de 25% pana in 2020.

Reducerea emisiilor - companiile trec la fapte, ONU ramane la vorbe

Gigantul Walmart va face investitii verzi in fabricile din China. George Soros exploreaza posibilitatea investitiilor in renaturarea turbariilor din Indonezia. Danemarca se alatura Coreei de Sud in crearea unui nou fond de inverzire a economiilor in curs de dezvoltare. Acestea sunt doar trei exemple ale modului in care sectorul privat intelege sa depaseasca obstacolele de care se lovesc negocierile internationale si sa puna in practica propriile proiecte de reducere a amprentei de carbon, relateaza „The Washington Post”.

In vreme ce, la Cancun, delegatii ONU depuneau eforturi sa ajunga la o intelegere globala de reducere a emisiilor, reprezentantii mediului de afaceri si persoanele din culisele negocierilor au incercat sa gaseasca propriile lor proiecte de reducere a emisiilor.

„Indiferent de ce se intampla la negocieri, nu ar trebui sa asteptam. Ar trebui sa ne ocupam de lucruri practice”, a declarat presedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick, intr-un interviu acordat inaintea inchiderii negocierilor.

De-a lungul ultimilor 20 de ani, aproape 200 de guverne din intreaga lume incearca sa ajunga la un tratat legal obligatoriu care sa reduca influenta activitatilor umane asupra climei, prin industrie, transporturi si agricultura.

Summit-urile paralele

Acordul de la Cancun, adoptata in aplauze si ovatii sambata dimineata, dupa doua saptamani de negocieri-maraton, a creat un Fond Climatic Verde pentru a administra si distribui zeci de miliarde de dolari pe an, incepand cu 2020, pentru dezvoltarea sustenabila a economiilor din statele sarace.

Fondul va ajuta tarile in curs de dezvoltare sa se adapteze la schimbarile climatice, prin metode cum ar fi trecerea la culturi agricole rezistente la seceta sau construirea unor faleze care sa faca fata cresterii nivelului oceanelor, dar si furtunilor cu manifestari din ce in ce mai violente.

De asemenea, acordul creeaza un mecanism nou prin care vor fi transferate tehnologiile curate catre statele in curs de dezvoltare si vor fi stabilite norme de despagubire a celor care isi conserva padurile.

Tratatul global ideal – cel asupra carora statele nu au reusit sa convina in 20 de ani de negocieri – ar fixa tinte si ar oferi subventii statelor si industriilor pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de sera si a investi in crestere economica sustenabila.

Oficialii din sectorul public si din cel privat au decis sa nu astepte pana cand partile vor ajunge la un astfel de acord si sa ia initiativa in propriile maini.

Conferinta de la Cancun le-a oferit guvernelor ocazia de a discuta despre proiectele verzi mai vechi la care lucreaza deja, dar si pentru a dezvalui noi initiative, majoritatea estimate la doar cateva milioane de dolari.

"De fapt, la Cancun au existat doua summit-uri", a subliniat Achim Steiner, seful Programului de Mediu al Natiunilor Unit (UNEP), referindu-se atat la discutiile oficiale, cat si la cele informale desfasurate in afara conferintei principale.

Sectorul privat preia initiativa

La sapte kilometri de locul unde au negociat delegatiile statele membre ONU, presedintele Walmart, Rob Walton, a participat la un eveniment care a luat in considerare posibilitatea gigantului de retail de a folosi resurse sustenabile provenite din alte tari.

Walmart sustine ca in cinci ani vrea sa isi reduca emisiile de carbon la un nivel echivalent cu scoaterea de pe strazi a 3,8 milioane de masini. Cea mai mare parte a acestei reduceri va veni din scaderea cantitatii de energie folosita de furnizorii din China, de unde provin majoritatea produselor nealimentare ale lantului de magazine.

„Oamenii petrec mai putin timp la negocieri si mai mult pentru actiuni concrete. Asta nu inseamna insa ca nu este nevoie de un acord global”, a declarat Stephen Cochran, vicepresedintele Environmental Defense Fund, organizatie non-profit care colaboreaza cu Walmart in SUA si China.

Un astfel de acord ar stabili reguli generale si ar oferi garantii ale profitabilitatii investitiilor verzi.

Solutia lui Soros la turbariile din Indonezia

Omul de afaceri George Soros a discutat un plan de renaturare a turbariilor exploatate din Indonezia. Terenurile, care au fost candva ocupate de jungla si care au fost defrisate pentru a face loc culturilor de orez sau pentru a exploata uleiul de palmier, elibereaza in prezent cantitati mari de dioxid de carbon.

Marcel Silvius, reprezentantul Wetlands International, organizatia care a l-a insotit pe Soros in Indonezia anul acesta, a declarat ca mai multi miliardari incearca sa concesioneze terenurile degradate din Indonezia. Blocand canalele de scurgere si permitand mlastinilor sa se reinunde, padurile ar putea sa intre intr-un proces de regenerare.

Majoritatea investitoriilor pot obtine bani din certificatele de carbon, insa altii, printre care s-a autoinclus si magnatul George Soros, vad astfel de proiecte ca fiind actiuni filantropice, din care nu asteapta sa castige ceva. Silvius a adaugat ca in padurea indoneziana poate fi regenerata o suprafata de 2,5 – 3 milioane de hectare de teren, o suprafata de marimea Olandei.

Masinaria dezvoltarii sustenabile

La randul ei, Danemarca a anuntat ca va dona 15 milioane de dolari in urmatorii trei ani pentru Global Green Growth Initiative, fond creeat de Coreea de Sud in urma cu sase luni pentru a ajuta statele sarace sa dezvolte tehnologii prietenoase cu mediul. Guvernul de la Seul a contribuit la fond cu 30 milioane de dolari, respectiv 10 milioane de dolari pe an.

Fondul a finantat deja proiecte din Etiopia si Cambodgia, fiind pregatite unele noi in Indonezia si Filipine, a declarat Rae-kwon Chung, director al Comisiei Economice si Sociale a ONU pentru regiunea Asia si Pacific.

Initiativa este „o masinarie de promovare a cresterii economice sustenabile” si are rolul de a sustine un stil de viata total diferit de cel al economiilor pe baza de carbon din Occident, a adaugat Chung.

In SUA, strategiile de tranzactionare de carbon interstatale se extind la nivel national, chiar daca Congresul nu a reusit sa adopte o legislatie climatica. California a cazut la intelegere cu statul mexican Chiapas pentru proiecte-pilot de conservare a padurilor in schimbul alocarii de certificate de carbon. Tranzactionarea emisiilor a fost un punct-cheie al legislatiei climatice din California in 2006, care cerea reducerea poluarii pana la nivelul anilor 1990 in urmatorii zece ani.

Cluj-Napoca va avea cel mai mare parc fotovoltaic din Romania

Cluj Napoca va avea de anul viitor cel mai mare sistem din Romania de producere de energie verde prin panouri solare, a declarat ieri primarul municipiului, Sorin Apostu, citat de Mediafax. El a adaugat ca sistemul va furniza gratuit electricitate pentru sistemul de iluminat public, Spitalul Municipal si alte institutii.

Proiectul va fi dezvoltat de un grup de investitori americani si va fi finalizat la sfarsitul anului 2011.

”Vorbim despre instalarea, la Cluj-Napoca, a celui mai mare sistem de producere de energie verde prin intermediul panourilor solare din Romania. O parte din ceea ce este azi Cartierul Tineretului, circa 180 de hectare, Primaria va directiona catre montarea de panouri solare si fotovoltaice si va primi curent verde pe gratis pentru tot iluminatul public din municipiu, pentru Spitalul Municipal si alte institutii publice. Este vorba despre grupul de investitori americani, WWS Energy Development LLC, care vor construirea unui parc fotovoltaic, iar 30 la suta din energia produsa, dar nu mai putin de 3550 MW pe an, va fi furnizata municipalitatii. Investitia va fi gata la sfarsitul anului 2011”, a spus Sorin Apostu.

Potrivit acestuia, in urma finalizarii proiectului, municipalitatea clujeana va realiza o economie de 2 milioane de euro pe an, deoarece nu va mai fi platita factura la energia electrica pentru iluminatul public din bugetul local, ci aceasta va fi asigurata din parcul fotovoltaic.

Parcul fotovoltaic va fi construit pe o suprafata de peste 90 la suta din terenul de 203 de hectare al Cartierului Tineretului. Acesta urma sa fie construit incepand din 2008 de un dezvoltator imobiliar privat, Polus Real Estate, care a renuntat la proiect din cauza crizei economice. Acolo urmau sa fie construite 6.000 de unitati locative si 370 de locuinte sociale pentru Primarie.

”Din aceasta economie vom construi 370 de locuinte sociale in acest cartier”, a mai spus primarul Clujului.

Europa de Est respecta doar pe hartie Protocolul de la Kyoto

Tarile din Europa de Est respecta aparent Protocolul de la Kyoto, inregistrand o scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera, insa acest rezultat, datorat prabusirii industriilor de tip comunist, nu trebuie sa ascunda eforturi insuficiente, potrivit unor ONG-uri ecologiste, citate de AFP si Mediafax.

Romania a raportat o reducere cu 52 la suta a emisiilor fata de nivelul din 1989, Bulgaria o reducere de 50 la suta, iar Cehia - 27,5 la suta.

Protocolul de la Kyoto cere tarilor europene o scadere de 8 procente in comparatie cu nivelul din 1990, in perioada 2008-2012.
"Bulgaria este o adevarata campioana in respectarea angajamentelor sale", a declarat Gheorghi Stefanov, un expert in domeniul climatului din cadrul Fondului Mondial pentru Natura (WWF).

Dar acest succes nu se explica nici printr-o politica de reimpadurire, in contextul in care Bulgaria taie mai multa padure decat planteaza, nici printr-o eficienta energetica deosebita a cladirilor si nici prin eforturi ale industriasilor de a adopta practici mai "ecologice", potrivit lui Stefanov.

Industria bulgara consuma de patru pana la opt ori mai multe resurse naturale decat media europeana, pentru a produce aceeasi cantitate de bogatie, releva Stefanov.

La fel ca Polonia, Romania sau Cehia, si Bulgaria a beneficiat de pe urma inchiderii conglomeratelor industriale din perioada comunista, foarte poluante, la inceputul anilor '90.

Insa de atunci progresele sunt limitate, chiar daca Polonia si Cehia au obtinut zeci de milioane de euro din vanzarea cotelor lor de carbon neutilizate, in special Spaniei si Japoniei.

In Cehia, acesti bani au mers catre reabilitarea termica a locuintelor. In Polonia, cele 80 de milioane de euro astfel obtinute vor fi utilizate pentru finantarea unor "proiecte ca dezvoltarea energiei regenerabile (eoliana) sau reimpaduriri", a anuntat o purtatoare de cuvant a Ministerului Mediului, Magda Sikorska.

Polonia si Romania au inregistrat o noua crestere a nivelului de emisii, in prima parte a anilor 2000, din cauza unei conjuncturi economice favorabile.

"Emisiile de dioxid de carbon stagneaza la un nivel deosebit de crescut in Cehia, de la prabusirea unei parti a industriei grele", a declarat Jan Rovensky, din cadrul Greenpeace, precizand ca acesta se ridica la 12,5 tone pe locuitor, "al cincilea cel mai slab rezultat in randul tarilor (membre) OCDE".

Praga se mandreste, insa, ca a redus nivelul emisiilor sale cu 4,1 la suta in 2009, in comparatie cu 2008, desi "calitatea aerului in Cehia nu este intotdeauna satisfacatoare", potrivit unui raport oficial.

Greenpeace, care ar vrea o dezvoltare mai ambitioasa a energiilor regenerabile, atribuie aceasta scadere incetinirii activitatii economice, din cauza crizei.

In Romania, unde emisiile din sectorul industrial au crescut cu 7 la suta intre 2006 si 2007, potrivit celor mai recente date disponibile, reprezentanta WWF Luminita Tanasie deplange "absenta unei strategii economice bazata pe dezvoltarea unui consum redus de carbune".
Romania a implementat insa programe de reimpadurire si a crescut in mod semnificativ cota energiilor regenerabile.

Bucurestiul spera sa obtina 2,5 miliarde de euro din vanzarea unor cote de emisii de CO2, pentru proiecte ecologice, chiar daca "nu a fost incasata inca nicio suma", potrivit Ministerului Mediului.

"Impactul modificarilor climatice nu este, insa, un adevarat subiect de discutie in Romania. Nu exista presiunea necesara din partea opiniei publice", si-a exprimat regretul Ionut Cepraga, din cadrul Greenpeace.

Romania, in cursa pentru un proiect-pilot de captare si stocare a carbonului

Romania a realizat studiul de fezabilitate pentru un proiect-pilot de captare si stocare a carbonului (CCS), la Turceni. Proiectul ar urma sa aiba o capacitate de 1,5 milioane de tone pe an de dioxid de carbon captat si stocat in siguranta, iar pentru a obtine finantarea necesara, Romania s-a inscris intr-o competitie europeana pentru astfel de proiecte.

Proiectul ar urma sa fie amplasat in regiunea Sud-Vest, zona cea mai industrializata din tara, responsabila pentru 40% din emisii la nivel national.

Pentru a obtine finantarea necesara, Romania a trimis o cerere de finantare pentru programul european EU-NER300.

„Pentru a asigura securitatea energetica nationala, a mentine mixul resurselor primare autohtone in balanta energetica si a reface stabilitatea sociala in bazinul Olteniei, prin utilizarea in continuare a carbunelui, in Romania devine imperios necesara implementarea tehnologiei CCS”, se precizeaza intr-un comunicat al Ministerului Economiei.

Ministerul Economiei (MECMA) a infiintat un Comitetu inter-ministerial pentru coordonarea documentatiilor Proiectului CCS Demonstrativ din Romania, alcatuit din reprezentanti ai MECMA, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Mediului si Padurilor, Ministerul Educatiei, si Operatori Finali.

SUA, presata sa-si mareasca tintele de reducere a emisiilor

Reprezentantii Chinei, Indiei, Braziliei si Africii de Sud au declarat ca SUA trebuie sa-si ia angajamentul unei cresteri mai mari a tintei de reducere a emisiilor pentru ca discutiile de la Conferinta ONU de la Cancun sa progreseze, relateaza Bloomberg.

Cele patru state in curs de dezvoltare prezente la negocierile de la Cancun din Mexic au solicitat, de asemenea, statelor cu economii industrializate sa sporeasca sprijinul financiar pentru tarile care trebuie sa-si inverzeasca industriile energetice.

In timp ce Conferinta ONU ce implica participarea a 193 de tari intra pe ultima suta de metri, reprezentantii UE sunt de parere ca articolele negociate sunt prea complexe si contin articole prea disputate pentru aceasta etapa a discutiilor.

Aceste observatii intaresc supozitiile potrivit carora negocierile de la Cancun vor avea destinul celor de anul trecut de la Copenhaga, cand oficialii nu au reusit sa elaboreze un pachet de masuri concrete pentru ameliorarea schimbarilor climatice globale.

”Textele articolelor sunt inca mult prea lungi”, a declarat Connie Hedegaard, comisarul european responsabil cu politicile climatice, referindu-se la documentele ONU ce schiteaza posibilele obiective de la Cancun. ”Exista mult prea multe optiuni, iar acestea sunt prea complicate”, a mai spus comisarul.

Confruntarea liderilor

Presedintele venezuelean Hugo Chavez, Evo Morales din Bolivia si Rafael Correa din Ecuador se numara printre cei 35 de lideri care sosesc pentru ultimele zile ale conferintei. Presedintele SUA, Barack Obama, care a participat anul trecut la Summit-ul de la Copenhaga, nu va veni de aceasta data.

Delegatii cauta solutii pentru a reduce emisiile combustibililor fosili, responsabile pentru incalzirea globala, in contextul in care limitele stabilite prin Tratatul de la Kyoto expira in 2012.

Dupa esecul de anul trecut, cand nu s-a ajuns la un acord cu caracter obligatoriu din punct de vedere legal, ONU a redus ambitiile pentru negocierile de la aceasta intalnire, concentrandu-se pe obtinerea unui acord la nivelul reglementarilor legate de protectia padurilor, verificarea reducerii emisiilor si acordarea de ajutoare climatice natiunilor in curs de dezvoltare, de pana la 100 miliarde dolari pe an.

Intr-unul din documentele elaborate de ONU, se mentioneaza faptul ca stalele lumii trebuie sa limiteze cresterea temperaturii cu ”mai putin de 2 grade Celsius”. Emisiile de dioxid de carbon au crescut cu 40% in intervalul 1990-2008, o crestere dubla fata de nivelul care ar produce o crestere de 3,5 grade Celsius in temeperatura globala, potrivit Agentiei Internationale de Energie.

Tinta SUA, ”dezamagitoare”

SUA, singura putere industrializata care nu a ratificat Protocolul de la Kyoto din 1997, si-a luat angajamentul sa-si reduca emisiile cu 17% pana in 2020, fata de cele din anul 2005. Acest lucru inseamna, de fapt, o reducere ”0” fata de nivelul din 1990, la care se raporteaza Protocolul, potrivit ministrului Mediului din India, Jairam Ramesh.

”Oferta SUA este cel putin dezamagitoare”, a spus Ramesh ieri. El s-a alaturat celorlalte state in curs de dezvoltare insistand ca tarile industrializate sa stabileasca o noua serie de angajamente fata de cele de la Kyoto, un efort despre care ONU spune ca nu este posibil la aceasta intalnire.

”Trebuie sa ramanem la Protocolul de la Kyoto, pentru ca este rezultatul unui efort pe termen lung si singurul document obligatoriu din punct de vedere juridic privind reducerea emisiilor”, a precizat ieri oficialul Chinei privind politicile climatice, Xie Zhenhua.

Acordul de la Copenhaga, compromis

SUA si UE fac presiuni pentru un nou acord climatic care sa includa angajamentele de reducere a emisiilor facute la inceputul acestui an in cadrul Summit-ului de la Copenhaga, sub forma unui acord cu caracter neobligatoriu.

SUA vrea ca pactul de la Copenhaga sa serveasca drept baza pentru un nou tratat care sa includa tinte pentru tari cu crestere economica rapida, precum China si India. Japonia, Rusia si Canada au refuzat sa semneze pentru o continuare a prevederilor Acordului de la Kyoto, care sa nu se aplica si tarilor in curs de dezvoltare. Totodata, China vrea continuarea Protocolului de la Kyoto, care impune actiuni doar din partea tarilor dezvoltate.

UE, care s-a angajat sa reduca cu 20% emisiile pana in 2020, fata de nivelul celor din 1990, a indemnat toate tarile sa faca compromisuri, aratand ca tintele ar putea fi realizate.

”Nu putem pleca de la Cancun cu mana goala”, a spus Hedegaard intr-o conferinta de presa.

Obstacolul din paduri

Bolivia a intensificat ieri apelul pentru tarile bogate de a-si lua angajamentul unor tinte mai mari de reducere a emisiilor. Negociatorul Pablo Solon, a accentuat necesitatea unor masuri mai drastice de protectie a padurilor, spunand ca metodele luate in considerare pentru stocarea carbonului in copaci nu sunt suficiente in protejarea ”drepturilor naturii”.

Ingrijorarea manifestata de America Latina este importanta deoarece, in conformitate cu normele ONU, orice negociator poate stopa progresul negocierilor cu o obiectie.

Enel Green Power intra pe piata energiei eoliene din Romania

Enel Green Power a inceput astazi operatiunile la primul parc eolian al companiei in Romania, centrala electrica eoliana „Agighiol” localizata in Valea Nucarilor, langa orasul Tulcea.

Noul parc eolian include 17 turbine cu o capacitate de 2 MW fiecare, capacitatea totala instalata ajungand la 34 MW. Cu o productia anuala de circa 100 milioane kWh, va putea acoperi nevoia de electricitate a peste 35.000 de consumatori casnici, evitand in acelasi timp emisia in atmosfera a 70.000 tone de CO2 in fiecare an.

„Acest prim parc eolian reprezinta inceputul capacitatii de generarea a Enel Green Power in Romania”, a declarat Francesco Starace, Director General Executiv al Enel Green Power. „Avem o lista importanta de proiecte care intra in faza de constructie si care vor creste semnificativ prezenta noastra in tara in urmatorii doi ani.”

600 de centrale in 16 tari

Energia eoliana este cea mai promitatoare tehnologie regenerabila din sector energetic din Romania. Conform estimarilor, capacitatea eoliana instalata in Romania va atinge 600 MW in 2010, de la 14 MW la finele anului 2009, si un total de 3.600 MW pana in 2015.

Enel Green Power este o companie listata la bursa, parte a Grupului Enel. Compania detine peste 600 de centrale operationale in 16 tari din Europa, America de Nord si America Latina. Capacitatea totala instalata a Enel Green Power este de circa 5.900 MW.

In 2009, compania si sucursalele sale au produs 21 miliarde kWh de energie din surse hidrologice, solare, eoliene, geotermice si biomasa.

Grupul Enel este prezent in Romania din 2005 si, in acest moment, este cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice, avand circa 2,6 milioane clienti, 93.000 km de retea si aproximativ 5.000 angajati. Datorita acestui proiect al Enel Green Power, Grupul Enel dezvolta o prezenta integrata in sectorul energetic din Romania.

UE acorda jumatate de miliard de euro Chinei pentru combaterea schimbarilor climatice

Banca Europeana de Investitii (BEI), bratul financiar al Uniunii Europene, a anuntat astazi ca aproape jumatate de miliard de euro vor fi varsati Chinei ca forma de ajutor pentru lupta impotriva schimbarilor climatice.

Cu acesti bani, China ar trebui sa finanteze investittiile in tehnologii regenerabile si in cresterea eficientei energetice. O prima transa a acestui ajutor financiar a fost varsata deja de banca, in 2007.

”Imi place sa impartasesc cu dvs. faptul ca toate proiectele care au beneficiat de prima transa de bani au fost eficiente reducand emisiile de carbon cu trei milioane de tone pe an”, a declarat vicepresedintele bancii, Magdalena Alvarez Arza.

China a recunoscut luna trecuta faptul ca este tara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de sera de pe intreg globul.

Japonia refuza innoirea Protocolului de la Kyoto

Negocierile din cadrul summit-ului climatic de la Cancun au ajuns ieri in impas dupa ce delegatia Japoniei a anuntat ca refuza sa semneze un tratat care sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto, transmite „The Independent”.

Forma actuala a Protocolului, semnat in orasul japonez Kyoto, in 1997, este in vigoare pana in 2012 si stabileste tinte de reducere obligatorie a emisiilor de gaze cu efect de sera pentru tarile dezvoltate industrial.

Reinnoirea sa ar avea o valoare simbolica extrem de importanta pentru statele in curs de dezvoltare, care ar vedea in acest lucru un semn de angajament clar din partea statelor industrializate pentru reducerea emisiilor.

Statele dezvoltate, conduse de UE si SUA, doresc inlocuirea Protocolul de la Kyoto cu un tratat care sa oblige toate tarile sa semneze un acord legal obligatoriu pentru reducerea emisiilor de carbon. Din cauza acestui obiectiv, negocierile din cadrul COP 15 de anul trecut, de la Copenhaga, au esuat.

UE a sugerat chiar semnarea a doua tratate climatice la Cancun: unul care sa inlocuiasca Protocolul de la Kyoto si un acord legal obligatoriu care sa fie semnat de toate statele, inclusiv de SUA si China.

Refuzul Japoniei de a semna un nou tratat pune in pericol aceasta intelegere propusa de UE si face ca summit-ul de la Cancun sa semene tot mai mult cu cel de la Copenhaga, de anul trecut, care s-a soldat cu un esec al negocierilor.

Blufeaza Japonia?

Japonia si-a argumentat anuntul bomba aratand ca nu va accepta din nou sa fie obligata sa isi reduca emisiile de carbon cata vreme competitorii sai economici directi – China, India, Indonezia si SUA – nu sunt obligati sa faca acelasi lucru.

Jun Arima, reprezentant al ministerului nipon al Economiei, Comertului si Industriei, a declarat in cadrul negocierilor ca Japonia doreste „un singur acord obligatoriu pentru toti marii poluatori ai planetei”.

„Japonia nu isi va inscrie sub nici o forma si in nici un caz propriile tinte in limitele stabilite de Protocolul de la Kyoto. Negocierile privind a doua perioada de angajamente in acest sens nu vor duce nicaieri”, a mai spus oficialul nipon.

Alianta neoficiala a statelor in curs de dezvoltare (G 77) s-a declarat mai mult decat dezamagita de atitudinea Japoniei, care pare de neclintit. Anul trecut, la Copenhaga, statele G 77 au refuzat sa renunte la prevederile Protocolului de la Kyoto, iar, in cazul in care summit-ul de la Cancun nu se va finaliza printr-un tratat similar, sansele unui acord climatic ar putea ajunge la zero.

Oficialii britanici din delegatia trimisa la Cancun incearca sa isi dea seama daca refuzul Japoniei reprezinta doar o tactica de negociere. Potrivit unei surse din delegatia britanica, „este posibil ca Japonia sa incerce sa puna presiune pe tarile in curs de dezvoltare pentru ca acestea sa inceapa sa vorbeasca in sfarsit cu seriozitate despre un nou tratat climatic”.

Certificatele CO2 furate de la Holcim Romania ar putea fi deja in posesia altor companii

Certificatele CO2 sustrase acum doua saptamani de la Holcim Romania ar putea fi deja in posesia altor companii care le puteau cumpara de la Registrele Nationale din alte tari ale Uniunii Europene, in conturile carora au fost transferate cele 1,6 milioane de certificate furate.

„Avand in vedere ca certificatele CO2 sunt libere pentru tranzactionare si proprietarul poate sa le vanda in conformitate cu regulile de piata libera, este posibil ca certificatele furate sa fi fost transferate catre conturi din Registrele Nationale din alte tari ale Uniunii Europene si, de acolo, sa fie revandute catre entitati care le pot achizitiona in necunostinta de cauza“, au declarat pentru Capital reprezentantii Holcim Romania.

Transferurile de certificate sunt derulate prin Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera (RNEG), in cadrul caruia persoane fizice sau juridice isi pot deschide si opera conturi. Fiecare cont poate fi accesat doar de persoanele autorizate, pe baza unui nume de utilizator si a unei parole.

Conturile Holcim Romania au fost acesate ilegal in data de 16 noiembrie 2010. Infractorii au sustras 1,6 milioane certificate CO2, dintre care 600.000 au fost recuperate si returnate companiei. Producatorului de ciment i-au fost alocate 2,6 milioane de certificate, ceea ce inseamna ca a pierdut peste jumatate din acestea. Valoarea prejudiciului ajunge la 15 milioane de euro.

Rezolutia PE privind tinta de 30% de reducere a emisiilor, semnal politic pentru Cancun

Angajamentul Uniunii Europene de asumare a unui obiectiv de 30% privind reducerea gazelor cu efect de sera (GES) reprezinta un argument puternic in urmatoarea etapa a negocierilor internationale, potrivit Ministerului Mediului si Padurilor. La solicitarea ”Green Report” de a comenta rezolutia Parlamentului European din 25 noiembrie privind cresterea tintei, reprezentantii institutiei au pus accentul pe importanta documentului in luarea unor decizii la nivel global.

Autoritatile romane au subliniat insa faptul ca o astfel de decizie impune ”o analiza detaliata, realista si obiectiva a comparabilitatii tintelor si actiunilor din partea celorlalte state dezvoltate, respectiv in curs de dezvoltare, precum si intre statele membre UE”.

Potrivit reprezentantilor ministerului, pana in prezent, la nivelul UE nu a fost realizata o evaluare comparativa, care sa ia in calcul statele cu emisii mari la nivel mondial, sau circumstantele nationale, in randul statelor membre. O astfel de analiza este asteptata in primele luni ale anului 2011, care sa cantareasca consecintele trecerii la o tinta de 30%. Pe de alta parte, analizele si discutiile la nivelul Uniunii, dar si la nivel intern bi- si multilateral in interiorul UE au avansat semnificativ in acest an, in perspectiva asumarii unei tinte de reducere a emisiilor de GES mai mare de 20%.

Cresterea tintei, in interesul economiei

Potrivit rezolutiei, stabilirea unui obiectiv de reducere a emisiilor de CO2 cu 30% pana in 2020 (pe baza de nivelurile din 1990) ar fi ”in interesul cresterii economice viitoare a Uniunii Europene”. In mod neintamplator, documentul a fost supus aprobarii cu doar cateva zile inainte de inceperea conferintei climatice a ONU, ce se desfasoara la Cancun.

”Rezolutia Parlamentului European face apel la o actiune concertata, inainte de Conferinta privind schimbarile climatice de la Cancun, considerata o etapa cu caracter preponderent tehnic, dar foarte importanta in configurarea unui acord global cu valoare juridica pentru perioada post-2012 (an dupa care protocolul de la Kyoto va expira). Acest acord ar putea fi semnat la viitorul summit global privind schimbarile climatice, din iarna anului 2011, in Africa de Sud”, se mai arata in raspunsul Ministerului Mediului.

Decizia ramane la nivelul guvernelor

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera ramane pilonul intregului proces de combatere a schimbarilor climatice. Totusi, chiar daca obiectivul de reducere de 20% (pana in anul 2020, raportat la anul 1990), reprezinta un obiectiv de referinta pentru politicile UE, autoritatile romane avertizeaza ca orice modificare a tintei de reducere a emisiilor de GES va presupune modificari la nivelul legislatiei cuprinsa in pachetul legislativ Energie-Schimbari Climatice. Acest lucru va presupune ”un proces tehnic si legislativ complex” care sa permita armonizarea pozitiilor si a obiectivelor referitoare la aceasta tinta.

Chiar daca decizia politica de marire la 30% a tintei se ia la nivelul sefilor de stat si de guvern, si nu la nivelul Parlamentului European, semnalul politic dat de Parlamentul European este ”deosebit de semnificativ”, au mai spus reprezentantii Ministerului Mediului.