Investitiile in energie verde in declin

Investitiile in sectorul energiilor regenerabile ar putea cunoaste un declin major in urmatorii doi ani daca politicile guvernamentale din acest sector nu vor asigura stabilitatea si predictibilitatea acestei piete, a declarat, luni, in cadrul unei conferinte, Frank Hajdinjak, vicepresedinte al Consiliului Investitorilor Straini (CIS). "Este riscul sa apara o bula a energiilor regenerabile. In 2014 aceasta ar putea exploda, iar investitiile in acest sector vor cadea", a declarat Frank Hajdinjak. "Daca schema suport va fi schimbata semnificativ, iar valoarea certificatelor va fi micsorata cu siguranta toate investitiile cu potential ridicat pentru Romania vor cadea. De aceea schema de suport trebuie mentinuta la o valoare stabila." Potrivit acestuia principalele obstacole pentru investitiile in sursele de energie regenerabila sunt date de legislatia privind accesul la reteaua nationala care este ambigua, in special prevederile privind obligatia de intarire a retelelor electrice, dar si de riscurile de reglementare pentru proiectele aflate in stadiu de dezvoltare, in special din cauza procedurii neclare de aplicare a metodologiei de supracompensare. Totodata, cererea si oferta de certificate verzi raman dificil de prognozat pe termen lung, ceea ce creste costurile de finantare a proiectelor. "Guvernul trebuie sa aiba tinte clare in privinta regenerabilelor, iar impredictibilitatea este o piedica majora in calea investitiilor. Ceea ce s-a discutat si aprobat in trei ani (Legea 220/2008 - n.r.) se poate schimba in urmatoarele luni", a adaugat Eric Stab, membru in board-ul CIS. ANRE va comunica daca numarul de certificate verzi va fi redus Reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) au declarat, pentru Green Report, ca la sfarsitul primului semestru al anului in curs institutia va publica rezultatele primei analize de supracompensare. Aceasta analiza se realizeaza pentru toate tehnologiile beneficiare ale schemei de sprijin, iar rezultatele sale ar trebui sa se aplice tuturor tehnologiilor in cazul carora ar rezulta necesitatea reducerii numarului de certificate verzi. "Veniturile si costurile de productie vor fi monitorizate anual si nivelul suportului pentru noii beneficiari va fi adaptat in cazul in care se identifica un risc de supracompensare. ANRE propune masuri de reducere a numarului de certificate verzi care urmeaza sa fie acordate noilor participanti la schema. Masurile respective se adopta de catre Guvern si vor intra in vigoare la data de 1 ianuarie a anului urmator", au spus reprezentantii ANRE. Deoarece schema de sprijin a intrat in vigoare in toamna anului 2011, metodologia de monitorizare, care trebuia sa tina seama de legislatia secundara asociata, a fost emisa ulterior, la inceputul anului 2012. "Pentru a respecta obligatiile asumate fata de Comisia Europeana de a reevalua in fiecare an numarul de CV acordate pentru evitarea supracompensarii, analiza care ar fi trebuit realizata in toamna anului 2011 a fost decalata pentru primul semestru al anului 2012, bazandu-se in principal pe informatii aferente anului 2011 si urmand ca rezultatele sale sa se aplice din anul 2013, in urma unei hotarari de Guvern", au explicat reprezentantii institutiei. Potrivit informatiilor furnizate de ANRE, in urma realizarii analizei de supracompensare se poate propune doar reducerea numarului de certificate verzi (CV) ce se acorda participantilor intrati ulterior in schema, pentru una sau mai multe tehnologii. Reducerea valorii certificatelor verzi i-ar afecta si pe participantii intrati deja in schema, precum si tehnologiile in cazul carora nu se constata supracompensarea, iar aceasta masura nu este prevazuta in legislatia actuala aferenta promovarii E-SRE.

Eclipsa de certificate in fotovoltaic

Se discuta tot mai frecvent in practica de reducerea numarului de certificate verzi pentru energia produsa din surse solare. In acest sens se pare ca sunt si prevederile din dispozitiile tranzitorii si finale ale Ordinului nr. 6/2012 care reglementeaza monitorizarea sistemului de promovare a energiei din surse regenerabile de energie prin certificate verzi, dispozitii care introduc o derogare de la regula generala cu privire la monitorizarea pietei si ofera posibilitatea de a se face o analiza preliminara a pietei in primul semestru al anului 2012, potrivit avocatului Ciprian Glodeanu, partener Wolf Theiss Romania. "Desi putem argumenta o eventuala reducere a numarului de certificate verzi pentru energia solara, totusi consideram ca Romania va transmite un semnal profund negativ de instabilitate legislativa si inconsistenta economica. Sa nu uitam ca la jumatatea anului 2010 cand Legea 220 nu era aplicabila, s-a efectuat o modificare a legii in sensul cresterii numarului de certificate verzi pentru energia solara de la 4 la 6 fara niciun fel de ratiune economica. Mai mult decat atat, Ordinul nr. 6/2012 face referire la toate tehnologiile si nu doar la solar/PV, ceea ce a ridicat semne de intrebare intregii piete de energie regenerabila", a declarat, pentru Green Report, Ciprian Glodeanu. Partenerul Wolf Theiss Romania considera ca reducerea numarului de certicate verzi acordate sectorului fotovoltaic, de la 6 la 4, este practic o revenire la numarul initial prevazut de Lege 220. "Ceea ce este important de precizat este ca acea crestere efectuata in 2010 de la 4 la 6 a fost total inutila avand in vedere ca Legea 220 nu era aplicabila si nu a impulsionat in niciun fel dezvoltarea proiectelor solare", a subliniat Glodeanu. In opinia sa, aceasta miscare ar fi inoportuna avand in vedere ca Romania face primii pasi in dezvoltarea de proiecte solare. "Vreau sa subliniez ca nu sunt adeptul ideii de "boom" in domeniul energiei solare. Insa, avand in vedere potentialul Romaniei si in acest domeniu, precum si mixt-ul energetic de care se tot vorbeste in ultimii ani in Romania, consider ca trebuie sa incurajam dezvoltarea unor proiecte de energie solara la un nivel rezonabil si sa mentinem macar pe termen scurt-mediu un regim juridic favorabil dezvoltarii acestora", a adaugat Ciprian Glodeanu. Migrarea investitorilor catre sectoare mai stabile Potrivit avocatului Ciprian Glodeanu este posibil ca o reducere a numarului de certificate verzi sa produca un sentiment de puternica incertitudine legislativa, lucru ce poate conduce la o reticenta a investitorilor de a mai dezvolta proiecte noi si poate la o migratie a investitorilor spre jurisdictii mai putin atractive din punctul de vedere al schemei de sprijin, dar mult mai stabile. De asemenea, in randul investitorilor, in momentul de fata, energia solara beneficiaza de o atentie deosebita. "Principalul motiv pentru care aceasta tehnologie nu a fost preferata de investitori pana in prezent este costul investitional ridicat si dependenta de schema de sprijin. Exista o anumita incertitudine cu privire la numarul de certificate verzi care se va acorda pentru aceasta tehnologie, ceea ce influenteaza si intr-o mare masura impiedica dezvoltarea de astfel de proiecte. Datorita acestor factori, nici bancile nu sunt foarte interesate sa finanteze proiecte de generare a energiei din surse solare", a mai declarat Glodeanu. Schema actuala de sprijin, destul de atractiva Din punctul de vedere al partenerului Wolf Theiss Romania, schema actuala de sprijin pentru energia solara este destul de atractiva si este suficient ca aceasta sa fie mentinuta, fiind una pe care se pot dezvolta proiecte. "Ceea ce ar impulsiona insa proiectele ar fi certitudinea pe o perioada de cel putin doi ani, atat legislativa, cat si economica. Daca factorii politici vor asigura asigura confortul necesar investitorilor in domeniul energiei solare si vor infirma "zvonistica" de pe acest teren, sunt convins ca vom avea si in Romania un numar rezonabil de MW produsi din energia solara, ceea ce ar fi benefic pentru intreaga economie", considera Ciprian Glodeanu. Reducerea numarului de certifcate afecteaza calculele de profitabilitate De asemenea, Valentin Macec, country manager PhonoSolar, considera ca reducerea numarului de certificate alocate va afecta in primul rand calculele de profitabilitate care implica inasprirea si mai mult a conditiilor de finantare si in final reducerea interesului investitorilor, capacitati mai putine puse in functiune. "Principala problema este legata de finantare sau mai corect spus cofinantare, mai ales ca piata abunda de proiecte care implica finantari de peste 5 milioane de euro/proiect. Bancile, chiar daca multinationale, nu au expertiza locala necesara si considera volatil creditarea celui mai bun business al momentului, intr-o piata cu exces de lichiditate", a declarat, pentru Green Report, Valentin Macec. O alta problema importanta semnalata de reprezentantul PhonoSolar o constiuie obtinerea autorizatiilor si avizelor de urbanism, care implica atat timpi de asteptare mari, cat si solicitari exagerate de la un judet la altul in ceea ce priveste avizele solicitate pentru autorizatia de constructie. "Sprijinul autoritatilor locale, in special cele judetene pentru extravilan, sunt doar declarative, solicitarile din certificatul de urbanism depasind cu mult necesarul de avizare pentru asemenea investitii. Exemplul elocvent este Galati, cu solicitari de avizare SRI si MAI atat la instalatie cat si la racord", a exemplificat Macec. Desi, in momentul de fata, instalatiile fotovoltaice beneficiaza de cel mai mare numar de certificate verzi investitiile in acest segment intarzie sa apara. Potrivit lui Valentin Macec, aceasta situatie de "asteptare" deriva din trei motive principale. In primul rand peste 90% din proiecte au fost realizate pentru vanzare, in al doilea rand sunt proiecte mari care au nevoie de finantare consistenta, care poate fii asigurata doar de investitori de anvergura, iar in al treilea rand majoritatea acestor proiecte desi au avize tehnice de racordare, nu sunt in faza unui proiect tehnic propriu-zis si in consecinta nu pot fi demarate imediat. "Dezvoltatorii lor au investit doar in strictul necesar fara a face demersul complet si costisitor pana la faza "ready to build" si mai ales fara a le promova corect", spune Macec. Anul 2012 este anul investitiilor in "verde" Country Managerul PhonoSolar este de parere ca anul in curs este propice pentru dezvolarea proiectelor fotovoltaice, investitorii beneficiind de toate conditiile. "Cine asteapta sa dezvolte capacitati de peste 10 MW care se realizeaza in mai mult de 10 luni sau cine asteapta cumparatori, cred ca va beneficia de alte conditii, mai putin favorabile. Deschiderea din parte finantatorilor, pentru care este o oportuninate extraordinara in aceste vremuri, ar fi principalul motor al fotovoltaicului si nu in ultimul rand sprijinul real, in conditiile legii fara exagerari, al autoritatilor locale, pentru care energia verde este una din ultimele sanse de a atrage investitii certe", a subliniat Macec. Rezultatele analizei de supracompensare, publice la finele primului semestru Reprezentantii Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) au declarat, pentru Green Report, ca la sfarsitul primului semestru al anului in curs institutia va publica rezultatele primei analize de supracompensare. Aceasta analiza se realizeaza pentru toate tehnologiile beneficiare ale schemei de sprijin, iar rezultatele sale ar trebui sa se aplice tuturor tehnologiilor in cazul carora ar rezulta necesitatea reducerii numarului de certificate verzi. "Veniturile si costurile de productie vor fi monitorizate anual si nivelul suportului pentru noii beneficiari va fi adaptat in cazul in care se identifica un risc de supracompensare. ANRE propune masuri de reducere a numarului de certificate verzi care urmeaza sa fie acordate noilor participanti la schema. Masurile respective se adopta de catre Guvern si vor intra in vigoare la data de 1 ianuarie a anului urmator", au spus reprezentantii ANRE. Deoarece schema de sprijin a intrat in vigoare in toamna anului 2011, metodologia de monitorizare, care trebuia sa tina seama de legislatia secundara asociata, a fost emisa ulterior, la inceputul anului 2012. "Pentru a respecta obligatiile asumate fata de Comisia Europeana de a reevalua in fiecare an numarul de CV acordate pentru evitarea supracompensarii, analiza care ar fi trebuit realizata in toamna anului 2011 a fost decalata pentru primul semestru al anului 2012, bazandu-se in principal pe informatii aferente anului 2011 si urmand ca rezultatele sale sa se aplice din anul 2013, in urma unei hotarari de Guvern", au explicat reprezentantii institutiei. Potrivit informatiilor furnizate de ANRE, in urma realizarii analizei de supracompensare se poate propune doar reducerea numarului de certificate verzi (CV) ce se acorda participantilor intrati ulterior in schema, pentru una sau mai multe tehnologii. Reducerea valorii certificatelor verzi i-ar afecta si pe participantii intrati deja in schema, precum si tehnologiile in cazul carora nu se constata supracompensarea, iar aceasta masura nu este prevazuta in legislatia actuala aferenta promovarii E-SRE. Puterea instalata in instalatiile fotovoltaice, putin peste 2 MW In Romania, potrivit datelor Transelectrica exista sase producatori de energie electrica care detin instalatii fotovoltaice. Puterea instalata a acestora este de 2,04 MW, iar in primele doua luni ale anului au primit in total 1.887 de CV, cu o valoare de circa 100.000 de euro. Astfel, Primaria Floresti (0,009 MW) a primit 5 CV, Renovatio Trading (0,993), 894 CV, Q SRL (0,005 MW), 2 CV, Enev Avrig (0,004 MW), 6 CV, Ice Blink Consulting (0,957 MW), 980 CV si Darcom Grup (0,047 MW), zero CV. Potrivit companiei de consultanta Capital Parteners, investitia necesara pentru 1 MW instalat intr-o microhidrocentrala este cuprinsa intre 2,5 milioane euro si 3,5 milioane euro, in vreme ce pentru 1 MW instalat intr-o central eoliana suma este cuprinsa intre 1,4 si 1,7 milioane de euro.

27 de milioane euro pentru E-SRE

Producatorii de energie din surse regenerabile (E-SRE) au primit in luna ianuarie 2012 Certificate Verzi (CV) in valoare de circa 26,8 milioane de euro, in crestere cu 470% fata de perioada similara a anului trecut, cand valoarea certificatelor acordate insuma 4,7 milioane euro. Potrivit datelor Transelectrica, in prima luna a anului au fost acordate 487.392 CV, fata de 85.794 acordate in ianuarie 2011.

Din totalul celor 487.392 CV, 433.739 (88,9%) au fost acordate sectorului eolian - aproximativ 23,8 milioane euro, 27.072 (5,55%) au fost acordate pentru instalatiile de biomasa care folosesc deseuri agricole si forestiere – 1,48 milioane euro, 24.148 (4,95%) au primit microhidrocentralele – 1,32 milioane euro, 1.601 CV (0,32%) au fost acordate pentru instalatiile de biomasa care folosesc gaz de depozit – 88 mii euro, respective 832 CV (0,17%) pentru instalatiile fotovoltaice – circa 45 mii euro.

“In ianuare anul trecum aveam instalati aproximativ 400 de MW, iar in ianuarie 2012 numarul de MW instalati era de peste 900, de aici reiese si majorarea numarului de certificate acordate sectorului eolian. Pentru anul in curs estimam instalarea a aproximativ 800 MW”, a declarat pentru Green Report, Dana Duica, Director Executiv al Asociatie Romane pentru Energie Eoliana.

“Cresterea se datoreaza in primul rand aplicarii Legii 220 precum si cresterii de energie electrica produsa in microhidrocentrale”, considera Bogdan Popa, Presedinte al Asociatie Romane pentru Microhidroenergie. Potrivit acestuia in Romania sunt aproximativ 300 de microhidrocentrale.

Potrivit prevederilor Legii 220/2008, intrata in vigoare in noiembrie 2011, unitatile de podctie a energiei electrice din surse hidro, de sub 10 MW, daca sunt noi, primesc 3 CV, iar daca sunt retehnologizate primesc 2 CV. Daca acestea nu sunt nici noi si nu au fost nici retehnologizate primesc 1CV pentru fiecare 2 MWh produsi.

Incepand din luna noiembrie producatorii de energie eoliana primesc cate 2 CV pentru fiecare MWh. Schema de sprijin va fi mentinuta pan ain 2017, iar din 2018 acestia vor primi cate 1 CV. Acest sistem se despasoara pe o perioada de 15 ani si este valabil doar pentru unitatile puse in functiune pana in 2016.

Valoarea CV majorata

La sfarsitul luinii februarie 2012 Autoritarea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) a publicat un ordin prin care a stabilit valorile-limita de tranzactionare a certificatelor verzi, precum si contravaloarea unui certificat verde neachizitionat pentru anul 2012.

Ordinul ANRE nr.4/2012 a fost publicat in Monitorul Oficil nr. 129, din 22 februarie si a intrat in vigoare in 25 februarie 2012. Actul normativ prevede ca valoarea minima de tranzactionare a certificatelor verzi pe piata de certificate verzi pentru anul 2012 este de 121,89 lei/certificat verde (respectiv 28,172 euro/certificat verde), in timp ce valoarea maxima se situeaza la 248,30 lei/certificat verde (respectiv 57,389 euro/certificat verde).

De asemenea, potrivit Ordinului ANRE, contravaloarea certificatului verde neachizitionat de catre operatorii economici care au obligatie anuala de achizitie de certificate verzi, in cazul neindeplinirii cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi pentru anul 2012, este de 496,61 lei/certificat verde neachizitionat (respectiv 114,777 euro/certificat verde neachizitionat).

Inaintea acestui ordin valoarea de tranzactionare a CV se incadra intre o valoare minima de tranzactionare de 27 euro/certificat si o valoare maxima de tranzactionare de 55 euro/certificat.

Investitii de mediu la CE Craiova

Complexul Energetic Craiova va primi din partea Eximbank garantii in valoare totala de 62,4 milioane euro, prin scrisori de garantare, pentru doua credite contractate in valoare de 78 milioane de euro in vederea finantarii unor proiecte de mediu necesare functionarii.

“Proiectele de mediu pentru care Complexul Energetic Craiova S.A. va primi garantii Eximbank sunt reprezentate de instalatia de desulfurare a gazelor de ardere blocul nr.7 SE Isalnita si instalatia de desulfurare a gazelor de ardere blocul nr.8 SE Isalnita. Valoarea celor doua credite contractate este de circa 78 milioane euro”, a declarat, pentru Green Report, reprezentantii CE Craiova.

Potrivit acestora instalatiile de desulfurare precizate sunt folosite pentru reducerea emisiilor de SO2 (dioxid de sulf – n.r.) in aer ale blocurilor energetice 7 si 8 SE Isalnita (instalatii mari de ardere), la limitele stabilite de Directivele Europene transpuse in legislatia nationala. Obligativitatea realizarii acestor instalatii de desulfurare este data de Programul de conformare pe linie de mediu, derivat din Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana.

“Avantajul realizarii acestor investitii il reprezinta mentinerea legala a blocurilor energetice in exploatare comerciala in cadrul Sistemului Energetic National. Termenul de conformare pentru reducerea emisiilor de SO2 pana la valoarea maxima de 400 mg/Nm3 pentru cele doua blocuri energetice 7 si 8 SE Isalnita este 31 decembrie 2012. Neconformarea acestora la termenele impuse va presupune retragerea grupurilor din exploatare”, au mai spus reprezentantii complexului energetic.

Guvernul a adoptat, in urma cu doua saptamani, un memorandum cu tema „Aprobarea acordarii unei garantii de catre Eximbank in numele si in contul statului, in valoare de 62,4 milioane euro, sub forma a doua scrisori de garantare, pentru doua credite interne contractate de S.C. Complexul Energetic Craiova S.A.”, a anuntat purtatorul de cuvant al Guvernului, Dan Suciu.

„Este o incercare a Guvernului de a mentine functional acest complex energetic important. Exista o istorie in spatele acestui imprumut, in sensul in care vorbim de incercari diverse de a mentine functional acest complex energetic, incercari facute de mai multe guverne, daca e sa ne uitam in urma. Toate au esuat pana acum in demersul de a utiliza fonduri europene din motive procedurale”, a afirmat purtatorul de cuvant al Guvernului.

Dan Suciu a mai aratat ca nu au fost disponibile alte surse de finantare, memorandumul reprezentand un element important pentru continuarea si viabilitatea acestei companii.

Complexul Energetic Craiova S.A. este o companie de stat producatoare de energie electrica si termica si este deținuta de Ministerul Economiei. Are o putere instalata de 930 MW, fiind a treia termocentrala ca marime din zona Olteniei, dupa CE Turceni - 1.980 MW si CE Rovinari - 1.320 MW.

Potrivit datelor Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului , in 2010 CE Craiova –SE Isalnita a emis 3.409.838 tone de CO2.

Legile opresc vantul si Soarele

Pana la 100 de autorizatii si avize sunt necesare in Romania pentru a construi un sistem energetic bazat pe surse regenerabile, releva o analiza realizata sub coordonarea Academiei de Studii Economice din Bucuresti.

Cercetarea a fost realizata de Fundatia Terra Mileniul III, in cadrul proiectului „Sistem integrat de analiza multicriteriala a eficientei investitiilor pentru exploatarea resurselor regenerabile”, finantat de Consiliul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior.

“Vecinii nostri bulgarii au nevoie de doar 3 avize pentru a pune in functiune un parc eolian, in timp ce in Romania sunt necesare 85. Birocratia excesiva de la noi din tara face ca obtinerea documentelor de avizare sa dureze aproximativ 2 ani”, se arata in comentariul unui producator intervievat.

„Sunt solicitate doua planuri diferite pentru Planul Urbanistic Zonal si pentru autorizatie, desi e vorba de acelasi document, dar astfel se incaseaza taxele de doua ori la cadastru”, arata un alt investitor.

In opinia reprezentantilor firmelor chestionate, Legea 220/2008, principalul document ce reglementează sectorul energiilor regenerabile, a fost practic nefunctională timp de trei ani. In acest interval, legea a suferit numeroase modificari, creand sentimentul de insecuritate atat pentru producatori cat si pentru potentialii investitori.

Normele de aplicare a legii apar cu intarziere de trei ani

“Daca la o lege din anul 2008 au aparut norme de aplicare abia in 2011, nu ne putem astepta la prea multe lucruri bune”, a confirmat, pentru Green Report, Gabriel Istoc, general manager al firmei B-Team Consult and Services. Compania acestuia realizeaza proiecte pentru obiective energetice.

“O firma germana in domeniul biogazului vine in Romania de sase ani si nu a reusit nici macar o singura investitie. Suntem confuzi, nu mai stim ce sa credem, ne-au spus partenerii nostri”, a explicat, pentru Green Report, Gabriel Istoc. Firma germana are in schimb 200 de instalatii de producere a energiei in alte tari europene.

Reprezentantul B-Team respinge insa ideea, inclusa in studiul coordonat de ASE, ca autoritatile din Romania primesc foloase necuvenite in schimbul aprobarii unor proiecte energetice verzi: “Noi lucram in general cu firme nemtesti, care refuza sa dea un leu cuiva. Dar trebuie sa facem, intr-adevar, foarte multe eforturi in Romania ca sa punem in functiune o instalatie de energie regenerabila. Trebuie sa convingem oamenii ca este vorba de un business cu beneficii pentru societate, pentru ca facem economii de energie din surse neregenerabile, cu utilizarea energiilor verzi”.

Un alt exemplu concret ofera, pentru Green Report, dr. Serban Veliciu, director general al Biroului din Bucuresti al Centrului de Informatii pentru Energii Verzi de la Geneva. “Exista reglementari ale Comunitatii Europene, care insa nu se respecta. In Romania este o problema legislativa. Pentru o singura investitie sunt 100 de acte normative care o reglementeaza, din care doar 40 la suta se refera la partea tehnica. De exemplu daca vrei sa faci o exploatare de ape geotermale, trebuie sa iei autorizatie si de la Ministerul Transporturilor, ca nu cumva sa treaca vreo autostrada pe acolo”.

Reactia finala a firmelor straine in fata problemelor legislative din Romania poate fi aceea descrisa de Gabriel Istoc, de la compania B-Team: “Se vor orienta spre alte tari – Franta, Polonia, Italia sau Bulgaria, tari care sunt pe val”.

Un apel adresat autoritatilor romane a fost lansat, prin intermediul Green Report, de conferentiarul dr. ing. Bogdan Popa, presedintele Asociatiei Romane pentru Microhidrocentrale: "Toti iubim mediul. Dar sa nu facem din preocuparea pentru mediu o afacere prin care sa-i santajam pe cei care vor sa puna in valoare energiile verzi!".

Statul investeste in eoliene

Companiile din sectorul energetic avand ca principal actionar Statul Roman au inceput primele investitii in sectorul eolian. Hidroelectrica, detinuta de statul roman in proportie de 80%, face primii pasi spre diversificarea surselor de producere a energiei verzi, printr-o investitie intr-un parc eolian cu o putere instalata de 15 MW, in zona Siretului, a declarat pentru Green Report, directorul general al companiei, Dragos Zachia-Zlatea.

“Hidroelectrica a avut in vedere includerea in planurile de dezvoltare ale companiei si realizarea de capacitati noi de productie in domeniul energiilor regenerabile, ca surse complementare obiectului principal de activitate. Optiunea a fost considerata viabila in contextual actual al pietei de energie, cu atat mai mult cu cat compania are in proprietate terenuri in zone cu potential de vant si are posibilitatea de racordare a acestor centrale eoliene la reteaua de distributie din statiile proprii de transformare si de distributie”, a declarat Zlatea.

Referindu-se la capacitatea instalata estimata, directorul general al Hidroelectrica a declarat ca in urma studiilor preliminare efectuate exista o capacitate potential estimata la circa 15 MW in zona Siretului, in vecinatatea centralei hidroelectrice Beresti, dar capacitatea finala va fi stabilita in urma unor studii si masuratori mai aprofundate si dupa ce studiul de fezabilitate va fi incheiat.

Decizia de diversificare a fost luata in prima jumatate a anului trecut, inainte ca seceta sa afecteze productia de electricitate a Hidroelectrica.

“Valoarea finala a investitiei necesare in acest Proiect va rezulta in urma finalizarii Studiului de fezabilitate, iar sursele de finantare urmeaza sa fie identificate ulterior”, a mai spus Zlatea.

Investitiile in eoliene cer mai putine resurse financiare

Potrivit companiei de consultanta Capital Parteners, investitia necesara pentru 1 MW instalat intr-o microhidrocentrala este cuprinsa intre 2,5 milioane euro si 3,5 milioane euro, in vreme ce pentru 1 MW instalat intr-o central eoliana suma este cuprinsa intre 1,4 si 1,7 milioane de euro, adica mult mai rentabila, mai ales daca ai deja in proprietate terenul, asa cum e cazul Hidroelectrica. In functie de perioada de timp necesara constructiei, comparativ, o microhidrocentrala cu o capacitate asemnanatoare poate fi ridicata intr-un an si jumatate, in schimb costurile sunt duble. Astfel, pentru un parc eolian de 15 MW Hidroelectrica ar putea plati in jur de 22,5 milioane de euro, fata de 45 de milioane de euro cat ar costa sa construiasca MHC-uri cu o capacitate similara.

"Investitia necesara pentru un parc eolian de aceste dimensiuni este de aproximativ 22 - 23 de milioane de euro, iar ca durata, daca totul merge "snur", poate deveni operational in trei ani", a declarat, pentru Green Report, Ionel David, consultant Asociatia Romana pentru Energie Eoliana.

Electrica pregateste lucrarile pentru parcul eolian Frumusita

Electrica, o alta companie cu capital integral de stat si aflata tot in subordinea Ministerului Economiei, estimeaza ca va demara lucrarile la parcul eolian de la Frumusita, judetul Galati, la sfarsitul acestui an.

“Proiectul Parc eolian Frumusita, judetul Galati, de 45 MW, este intr-un stadiu relativ avansat, fiind obtinuta Autorizatia de Infiintare ca producator de energie electrica din surse regenerabile, eliberata de catre ANRE. Au fost eliberate cele doua Autorizatii de Construire necesare realizarii parcului eolian si racordarii in Statia Electrica Frumusita de 110 kV, precum si incheierea Contractului de Racordare”, spun reprezentantii Electrica.

S-au elaborat Caietele de sarcini pentru licitatiile de turbine eoliene si de executie lucrari infrastructura (fundatii turbine, drumuri si platforme) si lucrari electrice (statie, retele interioare si LES 110 kV), precum si Proiectele Tehnice/DDE pentru lucrarile de infrastructura.

La cel de-al doilea parc eolian al Electrica cu o putere instalata de 48 MW, situat in zona Chirnogeni, judetul Constanta, s-a obtinut eliberarea Autorizatiei de Constructie si avizele necesare eliberarii Autorizatiei de Constructie pentru racordarea parcului prin LES 110 kV Chirnogeni- Viroaga. De asemenea, a fost obtinut Avizul Tehnic de Racordare si s-a semnat Contractul de Racordare. “Electrica va incepe in anul 2012 constructia efectiva a parcurilor eoliene sperand ca, in cursul anului 2013, sa fie produsi primii MWh”, au mai spus reprezentantii Electrica.

La sfarsitul lunii iulie 2011, compania a anuntat ca resusrsele financiare alocate pentru dezvoltarea celor doua parcuri eoliene se ridica la 190 milioane de euro, fiind alocate pe o perioada de trei ani, intre 2010 si 2013.

Pozitia 10 in topul privind atractivitatea pietei de energie eoliana

Romania urca pentru prima data in top 10 al celor mai atractive tari din lume privind investitiile in energie eoliana, conform ultimului raport Country Attractiveness Indices, lansat de Ernst & Young.

Indicele calculat de Ernst & Young plaseaza Romania pe acelasi loc cu Polonia si Irlanda privind atractivitatea pietei de energie eoliana si foarte aproape de tari precum Suedia, Franta si Italia.

"Acest avans reflecta cele mai noi investitii in proiecte eoliene pe teritoriul tarii noastre, dintre care cea mai importanta este a companiei Monsson Group, care a inceput constructia unui parc eolian cu o putere de 150 MW. Investitia totala a dezvoltatorului privat in parcul din judetul Constanta se ridica la 245 milioane de euro", se arata in raportul Ernst & Young.

Indicele general, care include punctajele pentru toate categoriile de energie regenerabila - eoliana, solara, geotermala si biomasa - plaseaza in continuare Romania pe locul 13 la nivel mondial privind atractivitatea pietei locale pentru dezvoltarea de proiecte energetice in toate aceste domenii.

Potrivit datelor Asociatiei Romane pentru Energie Eolina, capacitatea eoliana instalata in Romania la data de 31 decembrie 2011 era de 982 MW.

Transportul aerian si permisele de poluare

Masurile UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transportul aerian au provocat proteste in tarile terte, intrucat de la 1 ianuarie, toate companiile aeriene ce operează zboruri in UE (sau catre si de la aeroporturi UE) trebuie sa aiba permise de poluare in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, potrivit paginii web a Parlamentului European.

Astfel, in momentul de fata, companiile trebuie sa aibă permise de poluare in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii. 85% din permise sunt gratuite, iar 15% trebuie cumparate, iar emiterea unei tone de CO2 costă aproximativ 4 euro.

Sanctiunile pentru emisiile neacoperite de permise sunt de 100 de euro pe tona de CO2 sau interdictia zborului in sau prin UE.

Coalitie non europeana

Noile reguli afecteaza 4.000 de companii aeriene din aproximativ 90 de state. Pana acum, doar 900 de companii au facut cereri pentru alocațiile gratuite.

SUA, China și Rusia s-au opus puternic regulilor UE, peste 20 de state semnand la Moscova, pe 22 februarie, o declaratie impotriva schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

China interzice deja companiilor sale sa participe la aceasta schema.

Astfel, aceasta coalitie ameninta sa impuna taxe noi companiilor aeriene europene si cere abordarea emisiilor din sectorul aviatic în cadrul Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile.

Sectorul aviatic, 3% din totalul emisiilor

Pe data 28 februarie, deputatii europeni de la comisia pentru transport vor pune Comisiei Europene întrebari despre ultimele dezvoltari în domeniul emisiilor provenite din transportul aerian.

Emisiile din sectorul aviatic reprezinta 3% din totalul de emisii in UE (de două ori mai mult decat în 1990) si se estimeaza ca acestea vor crește la 15% pana în 2050. UE limitează aceste emisii la 97% din media pe 2004-2006 in 2012 si 95% in anii urmatori (ceea ce inseamna 213, respectiv 208,5 milioane de tone de CO2).

Parcul Iberdrola, aproape de finalizare

Peste 20 de turbine, dintr-un total de 40, au fost ridicate pana acum in parcul eolian Iberdrola de la Mihai Viteazu. La final acesta va avea o putere instalata de 80 MW si reprezinta doar prima etapa a investitiilor companiei spaniole in Romania.

„Pana acum sunt gata 22 de statii, dintr-un total de 40, iar 6 sunt deja operationale. Estimam ca parcul sa fie operational pana la sfarsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie. Am avut unele intarzieri din cauza conditiilor meteorologice”, a declarat, pentru Green Report, country manager Iberdrola, Adrian Goicea.

Proiectele de mai mari dimensiuni vor fi incepute tot in acest an, imediat dupa finalizarea lucrarilor de la Mihai Viteazul, cu constructia statiei electrice de la Tariverde, la care se vor conecta intr-o prima faza circa 600 MW in parcuri eoliene care vor fi ridicate pe teritoriul comunelor invecinate. Obiectivul Iberdrola in Romania il constituie dezvoltarea celui mai mare proiect eolian din lume, 1.600 MW.

In privinta turbinelor folosite pentru generarea energiei, Iberdrola a mizat pe cele furnizate de Gamesa, cu o putere de 2 MW. „Iberdrola foloseste turbinele Gamesa cu putere de 2 MW. In general in Romania sunt folosite turbinele din clasa 2 si se urmareste in general eficienta acesteia, iar durata de viata este de aproximativ 25 de ani”, a mai spus Adrian Goicea.

Potrivit acestuia, Iberdrola plateste proprietatilor pe ale caror terenuri sunt instalate generatoarele de vant 2.500 de euro pe an pentru fiecare instalatie.

Liberalizarea pietei de energie

„Nu sunt dintre aceia care considera ca pretul energiei va creste atat demult incat consumatorii sa nu poata suporta sau ca aceste majorari ar fi cauzate de energia produsa din surse regenerabile. Oricum pretul energie va creste. Toate termocentralele trebuie sa detina acele instalatii de desulfurare care costa enorm. De asemenea, in pretul energiei produse de hidrocentrale nu sunt calculate si costurile de decolmatare ale lacurilor de acumulare sau construirea de noi unitati. Toate acestea costa si la un moment dat vor trebui incluse in costurile energiei. In final cred ca se va ajunge la o liberalizare a pietei de energie”, a declarat country manager Iberdola.

Potrivit acestuia perioada de varf in care producatorii de energie vor beneficia la maxim de pe urma Certificatelor Verzi ar fi 2013 – 2014.

Iberdrola este o companie privata, cotata la bursa, care are ca principal domeniu energia, cu toate componentele sale, generare, transport, distributie. Corporatiei are un capital de 36 de miliarde de euro, o cifra de afaceri de 25 de miliarde euro, un profit anual net (2010) de peste 3 miliarde de euro la o capacitate instalata de 44.000 MW, din care eoliana de 12.000 MW, ceea ce o desemneaza ca lider mondial in energie regenerabila.

Iberdrola este prezenta in 23 de tari si are un numar de peste 30.000 de salariati.

Ne incalzim cu energie poluanta

Fenomenele meteo extreme, seceta prelungita din 2011 si temperaturile extrem de scazute de la inceputul lunii februarie, au fortat autoritatile sa apeleze din ce in ce mai mult la sursele de energie extrem de poluante, in speta carbunii.

Potrivit Raportului de monitorizare al pietei de energie electrica pentru 2010 al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) emisiile medii de CO2 eliberate de aceasta sursa de energie sunt de 966 g/kWh.

Astfel, termocentralele au produs cu 7% mai multa energie in cea mai friguroasa perioada de pana acum, 29 ianuarie – 2 februarie, potrivit datelor furnizate de Transelectrica pentru Green Report.

„Productia pe carbune a crescut cu 7,2%, iar pe hidrocarburi a scazut cu 5,1%”, au spus reprezentantii Transelectrica. Potrivit datelor furnizate, cantitatea de energie produsa in termocentralele pe carbune, in perioada, 29 ianuarie – 2 februarie, a crescut de la, 18.529 MWh/h, cat a s-a inregistrat pentru perioada 22 ianuarie – 26 ianuarie, la 19.850 MWh/h.

Varful de productie a fost inregistrat in data de 1 februarie, la ora 19:00, cand productia pe carbune a fost de 4.256 MWh/h.

800.000 de tone de carbune folosite la Turceni

„Consumul mediu pe zi la Turceni este de 36.000 de tone de carbune. In luna ianuarie 2012 am consumat peste 800.000 tone, cu 100.000 tone mai mult fata de perioada similara din 2011 ”, a declarat, pentru Green Report, directorul Diviziei de Energie CET Turceni, Marian Motocu.

In 2010, Complexul Energetic Turceni a emis, potrivit raportarii facute catre Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aproape 6 milioane (5.816.735) de tone de CO2, adica o medie lunara de 483.333 de tone de CO2 la un consum de aproximativ 700.000 de tone de carbune ars in fiecare luna.

La un calcul simplu suplimentarea cu 100.000 de tone de carbune, in saptamanile de ger din ianuarie 2012, au crescut cu aproape 70 de mii de tone cantitatea medie de CO2 emisa doar de Complexul Energetic Turceni. Rezulta ca ianuarie 2012 , comparativ cu perioada similara a anului 2010, peste 552.000 de tone CO2 au ajuns in aer din cauza iernii grele din Romania.

Daca consumul de carbune va fi cel putin la fel de mare si in luna februarie Turceniul isi va pastra pozitia de lider in topul celor mai poluante companii din Romania. Pe locul doi este Complexul Energetic Rovinari cu 4,7 milioane tone de CO2 emise, urmat de AcelorMittal cu aproape 4,6 milioane de tone de CO2, potrivit datelor prezentare de ANPM pentru 2010.

Potrivit datelor estimative pentru 2011 publicate de Institutul National de Statistica , energia electrica produsa in termocentralele clasice avea o pondere de 54% in totalul energie produse in Romania, in crestere cu 7,7% fata de anul 2010.

In 2011, productia din termocentrale a fost de 33314,9 milioane KWh in crestere cu 5305,9 milioane KWh (+18,9%). Productia din hidrocentrale a fost de 15033,5 milioane KWh in scadere cu 5097,7 milioane kWh (-25,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11747,2 milioane KWh in crestere cu 123,7 milioane kWh (+1,1%).

Eolienele au generat 1,6% din energia electrica din Romania in 2011

Centralele eoliene au devenit oficial cea de-a patra sursa de energie electrica, generand anul trecut 1,6% din total energiei electrice produse in Romania, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

“Salutam faptul ca productia eolina a devenit vizibila in statisticile oficiale. O buna parte din productia centralelor eoliene a fost generata in toamna anului trecut si a suplinit in buna masura scaderea de productie a Hidroelectrica provocata de seceta accentuata”, a declarat, pentru Green Report, consultantul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana, Ionel David.

Astfel, productia din centralele electrice eoliene in anul 2011 a fost de 948,7 milioane KWh in crestere cu 946,2 milioane KWh fata de anul 2010.

Din totalul energiei electrice produse in 2011, termocentralele clasice au generat 54,6%, hidrocentralele 24,6%, iar centrala nucleara de la Cernavoda 19,2%.

CEZ Romania a primit aproximativ 43% din certificatele verzi emise in 2011

Grupul CEZ Romania a primit aproximativ 720.000 de certifcate verzi din totalul de peste 1,5 milioane emise in 2011, a declarat pentru Green Report directoril Diviziei Productie Energie din cadrul CEZ Group in Romania, Ondrej Safar.

“Parcul Eolian CEZ a produs in anul 2011 peste 620.000 MWh. Pentru productia realizata, Parcul Eolian CEZ a obtinut in 2011 aproximativ 720.000 de certificate verzi, reprezentand o cota de aproximativ 43% din piata”, a spus Safar, director al Diviziei Productie Energie din cadrul CEZ Group in Romania.

Potrivit acestuia, in prezent, se continua constructia celei de a doua etape a proiectului eolian, cu realizarea infrastructurii si a turbinelor de la Cogealac. Pana in prezent fiind instalate 135 turbine in faza de la Fantanele si 20 la Cogealac. „In 2012 ne-am propus sa finalizam constructia si punerea in functiune a ambelor parti ale proiectului eolian de la Fantanele, Cogelac si Gradina, care insumeaza 240 de turbine eoliene; si asteptam asadar o crestere a numarului de certificate verzi alocate, comparativ cu anul 2011. Valoarea acestor certificate este stabilita de catre piata, la conditiile din momentul la care se opereaza tranzactiile, intre 27 – 55 euro/certificat”, a mai spus reprezentantul CEZ.

De asemenea, Grupul CEZ a anuntat recent intentia de a-si largi portofoliul in domeniul energiei regenerabile, propunand-si o tinta de 3000 de MW capacitate totala instalata pana in anul 2016. Zonele vizate pentru aceste investitii sunt Romania, Polonia si Germania.

Astfel, CEZ a achizitionat sistemul hidroenergetic de langa Resita, judetul Caras Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crainicel 1, Crainicel 2 si Breazova) si amenajarile hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Valiug si Secu, avand o capacitate totala instalata de aproximativ 18 MW si o productie de circa 70GWh/an.

„Grupul CEZ investeste in reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Resita in scopul cresterii eficientei, capacitatea de productie urmand sa se ridice la peste 20 MW dupa finalizarea procesului de reabilitare”, potrivit lui Safar.

Grupul CEZ investeste, in zona Dobrogea, 1,1 miliarde euro in realizarea celor mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa, cu o putere totala instalata de 600 MW: Parcurile Eoliene CEZ de la Fantanele, Gradina si Cogealac.

Constructia parcurilor amplasate la nord de Constanta se desfasoara in mai multe etape - prima, aflata la Fantanele, include 139 de turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW. Cea de-a doua etapa se desfasoara in zona Cogealac si Gradina, include 101 turbine cu o capacitate totala de 252,5 MW. Intreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ este preconizata sa fie pusa in functiune pana la sfarsitul anului 2012.

La finalizarea ambelor etape ale proiectului, CEZ va putea furniza 10% din totalul energiei regenerabile produse in Romania, incluzand marile hidrocentrale. In vederea indeplinirii directivei UE de a asigura provenienta a 20% din productia totala de energie electrica din surse regenerabile pana in anul 2020, investitia derulata de Grupul CEZ in Dobrogea este una deosebit de importanta.

Economia UE, insanatosita prin reducerea poluarii

Un studiu publicat de Uniunea Europeana arata ca daca statele membre isi vor atinge tintele de reducere a emisiilor poluante, de 20%-30%, propuse pentru 2016-2020, consecintele asupra economiei vor fi dintre cele mai bune.

Studiul arata ca indeplinirea acestui obiectiv, caruia insa unele state UE i se opun, va aduce economii de 31,3 miliarde de euro, anual, numai in zona cheltuielilor cu carburantii fosili.

Cheltuielile prevazute pentru combaterea poluarii vor scadea, de asemenea, anual, cu 3,6 miliarde de euro, iar in sanatate, tot in acelasi interval 2016-2020, cheltuielile vor fi reduse cu pana la 7,6 miliarde euro anual.

Iar tarile sarace din Europa Centrala si de Est vor avea posibilitatea sa-si micsoreze costurile investitiilor, gratie scaderii emisiilor de carbon.

De aceeasi parere este si ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Andreas von Mettenheim, care puncta, in cadrul unui seminar, ca „in viitoarea decada, Europa va trebui sa accepte provocarea unei cresteri economice, sa creeze noi locuri de munca si sa reduca gazele cu efect de sera”.

Daunele pe care le aduce poluarea aerului sanatatii si mediului insumeaza anual, in Uniunea Europeana (UE), 100 de miliarde de euro, potrivit unui Raport al Agentiei Europene pentru Mediu (AEE), realizat in 27 de state europene.

Pe cap de locuitor, costurile au fost evaluate de catre AEE, anual, la 200-300 de euro, iar, in 2009, emisiile poluante provenite din 10.000 de mari uzine si instalatii electrice din UE au avut un impact asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului, evaluat intre 102 si 169 de miliarde de euro.