Registrul Auto Român (RAR) va comunica anual, din 2010, Comisiei Europene date de monitorizare şi informaţii despre nivelul emisiilor de dioxid de carbon al autoturismelor noi, ca parte a hotărârii Comunităţii Europene de a reduce emisiile de CO2 generate de vehiculele uşoare.
Ca stat membru al Uniunii Europene, România are obligaţia de a culege şi comunica autorităţilor Comisiei Europene datele de monitorizare şi informaţiile necesare, începând cu anul 2010, până la data de 28 februarie a anului următor perioadei de raportare.
"Având în vedere că Regia Autonomă Registrul Auto Român este serviciul administrativ naţional desemnat pentru omologarea vehiculelor rutiere, notificat ca atare la Comisia Europeană, şi că aceasta a efectuat raportările similare pentru anii 2007 şi 2008 (...) prin prezentul proiect se propune desemnarea RAR ca autoritate competentă", se arată într-un proiect de hotărâre de guvern elaborat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).
Ministerul Mediului trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la desemnarea Registrului Auto Român până la 8 decembrie 2009.
Totodată, Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor va transimte RAR datele privind autoturismele noi înmatriculate în anul respectiv până la 31 ianuarie a anului următor perioadei de raportare.
De asemenea, Ministerul Economiei va transmite RAR informaţii privind numărul total al staţiilor de alimentare cu carburanţi şi numărul staţiilor care au posibilitatea de alimentare cu amestec de benzină şi etanol în proporţie de 85% (biocarburant E85), precum şi informaţii privind respectarea criteriilor de durabilitate pentru biocarburanţi prevăzute în legislaţia în vigoare.
Această obligaţie încetează o dată cu transmiterea datelor aferente anului 2015.
joi, 29 octombrie 2009
luni, 26 octombrie 2009
Poland to sign CO2 deal with Spain, Ireland
* Poland looking to sell emissions rights in Japan
* Has talked with Mitsubishi (8058.T), Mitsui (8031.T) (Adds details in paragraphs 7-11)
By Risa Maeda
TOKYO, Oct 26 (Reuters) - Poland will soon sign a deal to sell a total 40 million euros ($60 million) of surplus greenhouse gas emission rights to Spain and Ireland, the country's first such government-to-government deal under the Kyoto Protocol, its environment minister said.
Under the Kyoto Protocol, signatory nations that are comfortably below their emissions targets can sell their surpluses in the form of credits, called Assigned Amount Units (AAUs), to governments and companies that are short of their goals.
Poland, the European Union's biggest ex-communist state, is able to sell about 500 million tonnes in CO2 equivalent of AAUs over the 2008-2012 period of Kyoto's first phase and is also looking to sell them in Japan, said Environment Minister Maciej Nowicki, who was visiting Tokyo for an investment seminar.
"Just in two weeks I will sign the first contract with Spain and with Ireland through EBRD (European Bank for Reconstruction and Development)," Nowicki told Reuters in an interview on Monday.
The EBRD has set up a Multilateral Carbon Credit Fund to help governments seeking to trade such surplus credits via market schemes under the Kyoto Protocol.
"Spain and Ireland this year in budgets together have 40 million euros for this purpose," he said, referring to the value to be spent on Poland's AAUs by the two governments. Nowicki declined to disclose the amount of AAUs or other details.
In July, Poland completed the domestic legal framework needed to sell AAUs, lagging other sellers in Eastern Europe. The Japanese government has already settled deals to buy AAUs from Ukraine, the Czech Republic and Latvia. [ID:nT133321] [ID:nADO537748]
Nowicki said Poland would spend the money from the AAUs only on programmes to cut greenhouse gas emissions such as those investing in renewable energy sources, energy efficiency and clean-coal technologies.
"We have several programmes which are ready and we're waiting for the money," he said, adding that his government has also had talks with Japanese trading houses Mitsubishi Corp (8058.T) and Mitsui & Co Ltd (8031.T) on selling AAUs.
"I think now we can accelerate the discussions. I think the first transaction will open the door for other negotiators, other possibilities," he said. ($1=.6665 Euro) (Editing by Chris Gallagher)
* Has talked with Mitsubishi (8058.T), Mitsui (8031.T) (Adds details in paragraphs 7-11)
By Risa Maeda
TOKYO, Oct 26 (Reuters) - Poland will soon sign a deal to sell a total 40 million euros ($60 million) of surplus greenhouse gas emission rights to Spain and Ireland, the country's first such government-to-government deal under the Kyoto Protocol, its environment minister said.
Under the Kyoto Protocol, signatory nations that are comfortably below their emissions targets can sell their surpluses in the form of credits, called Assigned Amount Units (AAUs), to governments and companies that are short of their goals.
Poland, the European Union's biggest ex-communist state, is able to sell about 500 million tonnes in CO2 equivalent of AAUs over the 2008-2012 period of Kyoto's first phase and is also looking to sell them in Japan, said Environment Minister Maciej Nowicki, who was visiting Tokyo for an investment seminar.
"Just in two weeks I will sign the first contract with Spain and with Ireland through EBRD (European Bank for Reconstruction and Development)," Nowicki told Reuters in an interview on Monday.
The EBRD has set up a Multilateral Carbon Credit Fund to help governments seeking to trade such surplus credits via market schemes under the Kyoto Protocol.
"Spain and Ireland this year in budgets together have 40 million euros for this purpose," he said, referring to the value to be spent on Poland's AAUs by the two governments. Nowicki declined to disclose the amount of AAUs or other details.
In July, Poland completed the domestic legal framework needed to sell AAUs, lagging other sellers in Eastern Europe. The Japanese government has already settled deals to buy AAUs from Ukraine, the Czech Republic and Latvia. [ID:nT133321] [ID:nADO537748]
Nowicki said Poland would spend the money from the AAUs only on programmes to cut greenhouse gas emissions such as those investing in renewable energy sources, energy efficiency and clean-coal technologies.
"We have several programmes which are ready and we're waiting for the money," he said, adding that his government has also had talks with Japanese trading houses Mitsubishi Corp (8058.T) and Mitsui & Co Ltd (8031.T) on selling AAUs.
"I think now we can accelerate the discussions. I think the first transaction will open the door for other negotiators, other possibilities," he said. ($1=.6665 Euro) (Editing by Chris Gallagher)
CE vrea reformarea bugetului UE pentru finantarea energiei si protectiei mediului
Comisia Europeana (CE) va propune in 2009 reformarea radicala a bugetului UE, astfel incat fondurile sa fie redirectionate de la agricultura spre inovatie, prevenirea incalzirii globale si energie, potrivit unui document in faza de proiect, citat de Reuters, relateaza Mediafax.
Propunerea, care va fi prezentata cel mai probabil la sfarsitul lunii noiembrie, va marca inceputul unor negocieri dificile, pe parcursul a doi ani, intre guvernele celor 27 de state membre. Marea Britanie si Franta sunt asteptate in mod special sa pledeze pentru menþinerea actualelor privilegii pe care le detin.
Proiectul CE, obtinut de Reuters, nu mentioneaza marimea bugetului, in prezent de 125 de miliarde de euro pe an.Documentul cere statelor disciplina fiscala, in conditiile in care guvernele trebuie sa reduca deficitele bugetare care s-au amplificat in timpul crizei economice.
"Din 2013, cand se va incheia actualul plan de cheltuieli pe termen lung, va avea loc o redirectionare a prioritatilor in privinta cheltuielilor, cu accent mai mare pe stimularea cresterii economice si a numarului de locuri de munca, protejarea mediului si imbunatatirea securitatii energetice, si mai putin pe agricultura", se arata in document.
Ajutoarele externe vor reprezenta o alta prioritate, astfel incat UE sa poata juca un rol mai mare la nivel international si sa contribuie la reformele din tarile in curs de dezvoltare, potrivit CE.
Peste 40% din bugetul UE revine in prezent sectorului agricol si aproximativ o treime este destinat ajutoarelor regionale destinate unor proiecte de constructie de drumuri, protejarea mediului si specializarea fortei de munca.
Proiectul prevede ca ajutoarele regionale trebuie sa se concentreze mai mult pe domeniile cercetare-dezvoltare, inovatie, programe de specializare si trans-nationale, in loc de programe simple de infrastructura.
Propunerea de reducere a cheltuielilor in agricultura va deranja, in mod sigur, Franta, principalul beneficial al acestora, alaturi de irlanda si Polonia.
Reducerea fondurilor pentru regiunile sarace ar putea deranja Polonia si alte state din Europa Centrala si de Est.
O alta propunere cu posibile efecte explozive este eliminarea treptata a rabatului de care beneficiaza Marea Britanie in privinta contributiei la bugetul comunitar.
Dreptul la aceasta reducere, in valoare de mai multe miliarde de euro pe an, a fost obtinut in 1984 de premierul britanic conservator Margaret Thatcher.
Comisia considera ca actualul sistem complex de colectare a fondurilor bugetare trebuie simplificat radical, astfel incat sa aiba loc prin intermediul unei taxe noi sau a uneia mai vechi.
Una dintre sursele de venituri la bugetul UE ar putea fi fondurile din vanzarea cotelor pentru emisiile de gaze cu efect de sera.
In domeniul agriculturii, ajutoarele directe destinate fermierilor ar trebui sa nu se mai bazeze pe istoricul productiei, ci pe promovarea unei agriculturi sustenabile si pe dezvoltarea rurala, se mai arata in proiect.
Propunerea, care va fi prezentata cel mai probabil la sfarsitul lunii noiembrie, va marca inceputul unor negocieri dificile, pe parcursul a doi ani, intre guvernele celor 27 de state membre. Marea Britanie si Franta sunt asteptate in mod special sa pledeze pentru menþinerea actualelor privilegii pe care le detin.
Proiectul CE, obtinut de Reuters, nu mentioneaza marimea bugetului, in prezent de 125 de miliarde de euro pe an.Documentul cere statelor disciplina fiscala, in conditiile in care guvernele trebuie sa reduca deficitele bugetare care s-au amplificat in timpul crizei economice.
"Din 2013, cand se va incheia actualul plan de cheltuieli pe termen lung, va avea loc o redirectionare a prioritatilor in privinta cheltuielilor, cu accent mai mare pe stimularea cresterii economice si a numarului de locuri de munca, protejarea mediului si imbunatatirea securitatii energetice, si mai putin pe agricultura", se arata in document.
Ajutoarele externe vor reprezenta o alta prioritate, astfel incat UE sa poata juca un rol mai mare la nivel international si sa contribuie la reformele din tarile in curs de dezvoltare, potrivit CE.
Peste 40% din bugetul UE revine in prezent sectorului agricol si aproximativ o treime este destinat ajutoarelor regionale destinate unor proiecte de constructie de drumuri, protejarea mediului si specializarea fortei de munca.
Proiectul prevede ca ajutoarele regionale trebuie sa se concentreze mai mult pe domeniile cercetare-dezvoltare, inovatie, programe de specializare si trans-nationale, in loc de programe simple de infrastructura.
Propunerea de reducere a cheltuielilor in agricultura va deranja, in mod sigur, Franta, principalul beneficial al acestora, alaturi de irlanda si Polonia.
Reducerea fondurilor pentru regiunile sarace ar putea deranja Polonia si alte state din Europa Centrala si de Est.
O alta propunere cu posibile efecte explozive este eliminarea treptata a rabatului de care beneficiaza Marea Britanie in privinta contributiei la bugetul comunitar.
Dreptul la aceasta reducere, in valoare de mai multe miliarde de euro pe an, a fost obtinut in 1984 de premierul britanic conservator Margaret Thatcher.
Comisia considera ca actualul sistem complex de colectare a fondurilor bugetare trebuie simplificat radical, astfel incat sa aiba loc prin intermediul unei taxe noi sau a uneia mai vechi.
Una dintre sursele de venituri la bugetul UE ar putea fi fondurile din vanzarea cotelor pentru emisiile de gaze cu efect de sera.
In domeniul agriculturii, ajutoarele directe destinate fermierilor ar trebui sa nu se mai bazeze pe istoricul productiei, ci pe promovarea unei agriculturi sustenabile si pe dezvoltarea rurala, se mai arata in proiect.
miercuri, 21 octombrie 2009
Emisiile de gaze cu efect de seră din Uniunea Europeană s-au diminuat
Emisiile de gaze cu efect de seră s-au redus în 2008 pentru al patrulea an consecutiv în Uniunea Europeană, cu 1,5%, diminuare datorată în parte crizei economice, dar care plasează UE într-o poziţie bună pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto, a anunţat Comisia Europeană, relatează AFP.
În 2008, emisiile din cele 27 de ţări din UE au fost cu 13,6% sub nivelul din 1990, anul de referinţă luat în considerare de ţările europene în calculele lor şi pe care vor să-l impună în cadrul negocierilor internaţionale privind încălzirea climatică, a precizat executivul european.
În cele mai dezvoltate 15 ţări din UE, care făceau parte din blocul comunitar înainte de marea extindere din 2004, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în 2008 cu 1,3% comparativ cu 2007, potrivit Comisiei Europene, care a prezentat statisticile Agenţiei Europene pentru Mediu.
„Aceste date provizorii fac încă o dată dovada că UE este pe calea cea bună în atingerea obiectivului de la Kyoto, chiar dacă trebuie recunoscut că o parte a scăderii emisiilor se datorează recesiunii economice”, se arată într-un comunicat al comisarului european al mediului, Stavros Dimas.
Obiectivul stabilit de UE prin Protocolul de la Kyoto privind limitarea gazelor cu efect de seră la nivel internaţional este reducerea emisiilor pentru perioada 2008-2012 cu 8% comparativ cu 1990.
„Este necesar să consolidăm această tendinţă în cursul următorilor ani. Este vorba de un mesaj adresat la timpul potrivit restului lumii în contextul pregătirii Conferinţei privind schimbările climatice care va avea loc la Copenhaga în luna decembrie”, a mai spus oficialul european. Agerpres
În 2008, emisiile din cele 27 de ţări din UE au fost cu 13,6% sub nivelul din 1990, anul de referinţă luat în considerare de ţările europene în calculele lor şi pe care vor să-l impună în cadrul negocierilor internaţionale privind încălzirea climatică, a precizat executivul european.
În cele mai dezvoltate 15 ţări din UE, care făceau parte din blocul comunitar înainte de marea extindere din 2004, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut în 2008 cu 1,3% comparativ cu 2007, potrivit Comisiei Europene, care a prezentat statisticile Agenţiei Europene pentru Mediu.
„Aceste date provizorii fac încă o dată dovada că UE este pe calea cea bună în atingerea obiectivului de la Kyoto, chiar dacă trebuie recunoscut că o parte a scăderii emisiilor se datorează recesiunii economice”, se arată într-un comunicat al comisarului european al mediului, Stavros Dimas.
Obiectivul stabilit de UE prin Protocolul de la Kyoto privind limitarea gazelor cu efect de seră la nivel internaţional este reducerea emisiilor pentru perioada 2008-2012 cu 8% comparativ cu 1990.
„Este necesar să consolidăm această tendinţă în cursul următorilor ani. Este vorba de un mesaj adresat la timpul potrivit restului lumii în contextul pregătirii Conferinţei privind schimbările climatice care va avea loc la Copenhaga în luna decembrie”, a mai spus oficialul european. Agerpres
UE publică lista companiilor aeriene care vor fi penalizate pentru poluare
Uniunea Europeană a publicat o listă cu aproximativ 4.000 de companii aeriene din lumea întreagă, care trebuie să contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice începând din 2012, şi care vor fi grav penalizate pentru poluarea aeroporturilor din 27 de ţări europene, potrivit AFP.
Emisiile poluante ale avioanelor reprezintă în prezent 3% din totalul emisiilor europene.
Ignorând opoziţia majorităţii ţărilor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI) şi protestele energice ale companiilor Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), UE a adoptat unilateral în ianuarie o nouă lege.
De la 1 ianuarie 2012, toate companiile aeriene care operează în UE - europene sau nu - vor trebui să-şi reducă emisiile de gaze la 97% din nivelul anual de referinţă (calculat pe baza unei medii a anilor 2004 - 2006). În anul următor, plafonul va fi de 95%.
De asemenea, companiile vor plăti 15% din permisul lor de poluare ţărilor europene, în cadrul unei burse de schimb, restul fiind gratuit.
Un regulament publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene stabileşte lista companiilor vizate de această lege care ar putea plăti un miliard de euro, potrivit unor experţi.
Aplicarea legii a fost amânată deoarece lista a fost publicată cu întârziere. Unele ţări, precum Regatul Unit, au acordat un răgaz companiilor pentru elaborarea planurilor de reducere a emisiilor poluante.
Ca urmare a unor presiuni foarte puternice, Comisia Europeană a amânat până la toamnă anunţarea plafoanelor de emisii de carbon care vor fi impuse din 2012.
Potrivit unui document preliminar al Bruxelles-ului, sectorul aerian a emis în medie în fiecare an 216 milioane tone de CO2 în perioada 2004-2006 în UE, precizează IATA. Acest lucru ar însemna reducerea emisiilor poluante la 210 milioane tone în 2012. Asociaţia consideră că aceste cifre sunt subestimate cu aproximativ 10%.
Emisiile poluante ale avioanelor reprezintă în prezent 3% din totalul emisiilor europene.
Ignorând opoziţia majorităţii ţărilor membre ale Organizaţiei Internaţionale a Aviaţiei Civile (OACI) şi protestele energice ale companiilor Asociaţiei Internaţionale a Transportului Aerian (IATA), UE a adoptat unilateral în ianuarie o nouă lege.
De la 1 ianuarie 2012, toate companiile aeriene care operează în UE - europene sau nu - vor trebui să-şi reducă emisiile de gaze la 97% din nivelul anual de referinţă (calculat pe baza unei medii a anilor 2004 - 2006). În anul următor, plafonul va fi de 95%.
De asemenea, companiile vor plăti 15% din permisul lor de poluare ţărilor europene, în cadrul unei burse de schimb, restul fiind gratuit.
Un regulament publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene stabileşte lista companiilor vizate de această lege care ar putea plăti un miliard de euro, potrivit unor experţi.
Aplicarea legii a fost amânată deoarece lista a fost publicată cu întârziere. Unele ţări, precum Regatul Unit, au acordat un răgaz companiilor pentru elaborarea planurilor de reducere a emisiilor poluante.
Ca urmare a unor presiuni foarte puternice, Comisia Europeană a amânat până la toamnă anunţarea plafoanelor de emisii de carbon care vor fi impuse din 2012.
Potrivit unui document preliminar al Bruxelles-ului, sectorul aerian a emis în medie în fiecare an 216 milioane tone de CO2 în perioada 2004-2006 în UE, precizează IATA. Acest lucru ar însemna reducerea emisiilor poluante la 210 milioane tone în 2012. Asociaţia consideră că aceste cifre sunt subestimate cu aproximativ 10%.
marți, 20 octombrie 2009
Becurile încing spiritele în Parlamentul European
De la 1 septembrie a.c., becurile incandescente convenţionale de 100W nu mai sunt comercializate. Până la sfârşitul a-nului 2012, alte becuri incandescente şi lămpi cu halogen tradiţionale vor fi retrase treptat de pe piaţă, conform noilor cereri de eficienţă energetică introduse de Comisia Europeană. Doi deputaţi europeni de la Comisia parlamentară pentru Mediu ne vorbesc despre avantajele şi dezavantajele înlocuirii becurilor obişnuite.
Becurile incandescente şi lămpile cu halogen tradiţionale vor fi înlocuite cu becuri incandescente îmbunătăţite cu tehnologie pe halogen, diode electroluminiscente şi lămpi fluorescente compacte. Această decizie a fost luată de un comitet tehnic de experţi de la Comisia Europeană, iar Comisia pentru Mediu de la Parlamentul European a decis să nu o blocheze. Dezbaterea privind decizia şi felul în care a fost aceasta luată continuă, cu păreri pro şi contra.
Alegere liberă, alegere durabilă
Deputatul european Bas Eickhout (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Olanda), crede că măsurile luate de Comisia Europeană nu trebuie văzute ca o interdicţie asupra becurilor convenţionale, ci ca nişte standarde mai stricte pentru eficienţa energetică: produsele vechi ce nu respectă aceste standarde trebuie să dispară. Becurile incandescente cu transformă în lumină decât 5% din energia pe care o consumă, de aceea nu sunt eficiente.
Potrivt deputatului, noile măsuri au dus la diversificarea lămpilor eficiente, astfel consumatorii putând să facă mai uşor o alegere durabilă. Printre avantajele cetăţenilor se numără şi reducerea cu 50 de euro pe an a facturii de electricitate.
Pe de altă parte, deputata europeană Anja Weisgerber (Grupul Partidului Popular European, Creştin Democrat, Germania) consideră că, „deşi economisirea energiei este importantă, trebuie să luăm în considerare îngrijorările cetăţenilor europeni“. Weisgerber vede noile măsuri mai degrabă ca o interdicţie decât ca introducerea unor standarde de eficienţă. „O interdicţie totală a becurilor cu incandescenţă pare prea strictă unor cetăţeni europeni ce nu vor să li se spună ce becuri să folosească“, a spus deputata.
Lămpile fluorescente compacte: avantaje şi dezavantaje
Principala alternativă la becurile convenţionale sunt lămpile fluorescente compacte. Acestea conţin însă mercur. Deputata Weisgerber aminteşte faptul că lămpile fluorescente compacte trebuie reciclate şi că „există alternative mai bune“, de exemplu lămpile cu halogen, care au un format standard. Weisgerber crede că celelalte probleme legate de lămpile fluorescente compacte - ca perioada lungă de aprindere - pot fi rezolvate, dar nu în acest stadiu. „Ar fi mai bine să ne concentrăm pe cercetare şi alternative mai bune“, a adăugat Anja Weisgerber.
Bas Eickhout este de acord cu necesitatea reciclării lămpilor fluorescente compacte, însă consideră că măsura Comisiei este importantă şi pentru stimularea inovării în industria diodelor electroluminiscente. Eickhout aminteşte şi faptul că becurile incandescente duc la rândul lor la eliberarea de mercur. Multe uzine de electricitate ard cărbuni, pe parcursul acestui proces eliberându-se mercur. Anumite becuri incandescente folosesc mai multă electricitate şi eliberează mai mult mercur decât cantitatea conţinută de o lampă fluorescentă compactă.
Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România
Becurile incandescente şi lămpile cu halogen tradiţionale vor fi înlocuite cu becuri incandescente îmbunătăţite cu tehnologie pe halogen, diode electroluminiscente şi lămpi fluorescente compacte. Această decizie a fost luată de un comitet tehnic de experţi de la Comisia Europeană, iar Comisia pentru Mediu de la Parlamentul European a decis să nu o blocheze. Dezbaterea privind decizia şi felul în care a fost aceasta luată continuă, cu păreri pro şi contra.
Alegere liberă, alegere durabilă
Deputatul european Bas Eickhout (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană, Olanda), crede că măsurile luate de Comisia Europeană nu trebuie văzute ca o interdicţie asupra becurilor convenţionale, ci ca nişte standarde mai stricte pentru eficienţa energetică: produsele vechi ce nu respectă aceste standarde trebuie să dispară. Becurile incandescente cu transformă în lumină decât 5% din energia pe care o consumă, de aceea nu sunt eficiente.
Potrivt deputatului, noile măsuri au dus la diversificarea lămpilor eficiente, astfel consumatorii putând să facă mai uşor o alegere durabilă. Printre avantajele cetăţenilor se numără şi reducerea cu 50 de euro pe an a facturii de electricitate.
Pe de altă parte, deputata europeană Anja Weisgerber (Grupul Partidului Popular European, Creştin Democrat, Germania) consideră că, „deşi economisirea energiei este importantă, trebuie să luăm în considerare îngrijorările cetăţenilor europeni“. Weisgerber vede noile măsuri mai degrabă ca o interdicţie decât ca introducerea unor standarde de eficienţă. „O interdicţie totală a becurilor cu incandescenţă pare prea strictă unor cetăţeni europeni ce nu vor să li se spună ce becuri să folosească“, a spus deputata.
Lămpile fluorescente compacte: avantaje şi dezavantaje
Principala alternativă la becurile convenţionale sunt lămpile fluorescente compacte. Acestea conţin însă mercur. Deputata Weisgerber aminteşte faptul că lămpile fluorescente compacte trebuie reciclate şi că „există alternative mai bune“, de exemplu lămpile cu halogen, care au un format standard. Weisgerber crede că celelalte probleme legate de lămpile fluorescente compacte - ca perioada lungă de aprindere - pot fi rezolvate, dar nu în acest stadiu. „Ar fi mai bine să ne concentrăm pe cercetare şi alternative mai bune“, a adăugat Anja Weisgerber.
Bas Eickhout este de acord cu necesitatea reciclării lămpilor fluorescente compacte, însă consideră că măsura Comisiei este importantă şi pentru stimularea inovării în industria diodelor electroluminiscente. Eickhout aminteşte şi faptul că becurile incandescente duc la rândul lor la eliberarea de mercur. Multe uzine de electricitate ard cărbuni, pe parcursul acestui proces eliberându-se mercur. Anumite becuri incandescente folosesc mai multă electricitate şi eliberează mai mult mercur decât cantitatea conţinută de o lampă fluorescentă compactă.
Sursa: Biroul de Informare al Parlamentului European în România
Combinatul Chimic din Târnăveni este o bombă ecologică pentru toată Europa
Combinatul Chimic din Târnăveni este o bombă ecologică, ce ar putea afecta nu numai România, ci şi Europa. A recunoscut-o chiar ministrul Mediului, Attila Korodi. Groapa de 32 de hectare a combinatului, unde sunt strânse deşeurile chimice, nu este securizată, aşa că la fiecare ploaie, resturile toxice se infiltrează în pământ şi ajung în apele din apropiere. În cazul unui cutremur, spun autorităţile, când pământul s-ar crăpa şi deşeurile ar ajunge în apă în cantităţi mari, efectul ar fi devastator.
Combinatul chimic de la Târnăveni a fost închis acum şase ani şi preluat de AVAS. De atunci, autorităţile tot fac studii pentru securizarea deşeurilor. Din cauza lipsei de bani toate proiectele au rămas însă pe hârtie. Între timp, de câte ori plouă, apa duce reziduurile toxice în Târnava Mică, de unde ajung în Mureş, iar apoi în Tisa. Şi vorbim de crom, mangan şi mangneziu.
Chiar dacă Târnăveniul este într-un loc mai retras, problema de aici poate să aibă clar un impact transfrontalier; concentraţiile de crom care la ora asta se înregistrează nu ne dau o linişte din punctul de vedere al Ministerului Mediului.
"O parte din Europa, dacă s-ar întâmpla o catastrofă, am distruge. Deci tot ce este viaţă în ape din România până în Ungaria, Iugoslavia şi înapoi România şi Marea Neagră am distruge", a spus Edita Lokodi, preşedintele CJ Mureş.
Autorităţile spun că este nevoie de şase milioane de euro doar pentru punerea în siguranţă a resturilor toxice, adică pentru refacerea gropii în care acestea sunt depozitate. Pentru reciclarea deşeurilor sunt necesare alte zece milioane de dolari.
Ministrul Attila Korodi spune că va înainta o notă către Guvernul României şi va cere fonduri în primă fază pentru securizarea gropii.
Combinatul chimic de la Târnăveni a fost închis acum şase ani şi preluat de AVAS. De atunci, autorităţile tot fac studii pentru securizarea deşeurilor. Din cauza lipsei de bani toate proiectele au rămas însă pe hârtie. Între timp, de câte ori plouă, apa duce reziduurile toxice în Târnava Mică, de unde ajung în Mureş, iar apoi în Tisa. Şi vorbim de crom, mangan şi mangneziu.
Chiar dacă Târnăveniul este într-un loc mai retras, problema de aici poate să aibă clar un impact transfrontalier; concentraţiile de crom care la ora asta se înregistrează nu ne dau o linişte din punctul de vedere al Ministerului Mediului.
"O parte din Europa, dacă s-ar întâmpla o catastrofă, am distruge. Deci tot ce este viaţă în ape din România până în Ungaria, Iugoslavia şi înapoi România şi Marea Neagră am distruge", a spus Edita Lokodi, preşedintele CJ Mureş.
Autorităţile spun că este nevoie de şase milioane de euro doar pentru punerea în siguranţă a resturilor toxice, adică pentru refacerea gropii în care acestea sunt depozitate. Pentru reciclarea deşeurilor sunt necesare alte zece milioane de dolari.
Ministrul Attila Korodi spune că va înainta o notă către Guvernul României şi va cere fonduri în primă fază pentru securizarea gropii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)