CEZ estimeaza ca va finaliza proiectul eolian de la Fantanele si Cogealac la jumatatea anului 2012 si se asteapta ca aceasta investitie sa dubleze profitul EBIDTA inregistrat de grupul ceh in Romania in anul urmator, informeaza Mediafax.
"Ne asteptam ca proiectul sa fie complet operational la jumatatea lui 2012, iar din 2013 sa ne dubleze EBIDTA (profitul inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare - n.r.) inregistrat in Romania", a declarat, luni, Jan Veskrna, CEO al CEZ Romania.
CEZ anticipeaza pentru acest acest an o crestere a veniturilor din Romania de la 1,5 miliarde lei la 1,6 miliarde lei si un avans al EBIDTA de la 252 milioane lei la 390 milioane lei.
Dezvoltarea parcului eolian din judetul Constanta va presupune investitii totale de 1,1 miliarde de euro.
Grupul ceh este prezent in Romania pe segmentul furnizarii, distributiei si productiei de energie.
Se afișează postările cu eticheta BROKER EUA CER KYOTO CREDITE CARBON. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta BROKER EUA CER KYOTO CREDITE CARBON. Afișați toate postările
luni, 26 iulie 2010
Investitiile verzi ies din criza
Interesul corporatiilor pentru investitiile in protectia mediului, sanatate si siguranta se afla pe o panta vizibil ascendenta, arata un sondaj realizat in lunile iunie si iulie, in Statele Unite, de reputata publicatie GreenBiz.com. Bugetele alocate investitiilor verzi, dar si numarul locurilor de munca create de acestea au inceput sa creasca semnificativ, sunt cele doua concluzii principale ale sondajului. Studiul bi-anual, dedicat indicatorilor de pe piata ”verde”, a fost realizat in randul a 3.150 de reprezentanti ai companiilor americane, dintre care 43% sunt companii mari, cu venituri anuale de peste un miliard de dolari.
Clientii cer strategie de mediu
Cea mai mare schimbare remarcata fata de penultimul sondaj, realizat la finele anului 2009, este faptul ca strategia corporatista ”verde” a companiilor nu mai are ca principal motor aspectul economic si financiar, ci o tot mai mare cerere venita din partea clientilor. In schimb, pentru companiile mici, ratiunile economice raman principala motivatie de a investi in protectia mediului.
In ciuda crizei, investitiile ”verzi” au intrat pe un trend ascendent puternic. Daca in 2009, doar 63% dintre companiile mari declarau ca vor cheltui pe initiative de mediu, sanatate si siguranta o suma cel putin egala cu cea a anului anterior, procentul de anul acesta a crescut la 84%. Totodata, 70% dintre companiile cu venituri sub un miliard de euro au raportat ca investitiile din 2010 vor ramane la acelasi nivel sau vor creste fata de cele din 2009.
In ce priveste piata locurilor de munca, aceasta incepe sa se dezghete o data cu crearea de noi slujbe dedicate protectiei mediului si sustenabilitatii, in special in cazul companiilor mari. La inceputul anului 2009, 27% din companiile mari raportau blocarea locurilor de munca, iar doar 8% isi anuntau planuri de a dezvolta departamentele de mediu. Astazi se inregistreaza o schimbare majora la acest capitol, doar 11% dintre companii anuntand blocarea angajarilor, in vreme ce 28% au planuri de dezvoltare a departamentelor de mediu.
Cuvant de ordine: eficienta energetica
Reducerea consumului de energie prin aplicarea de masuri de eficienta continua sa fie cea mai importanta initiativa pentru companiile americane, indiferent de marimea acestora, mai arata sondajul GreenBiz.com. Astfel, 34% din companiile mari si 26% din companiile mici vad reducerea consumului de energie ca pe cea mai importanta masura de mediu, care reduce in acelasi timp si costurile.
Companiile mari si firmele mici au insa viziuni diferite cand vine vorba de mentinerea investitiilor vezi in topul prioritatilor corporatiste. In vreme ce doar 18% din companiile mari sunt preocupate de dificultatile de continuare a investitiilor verzi, procentul creste la 30% în cazul companiilor mici. Acest lucru reflecta faptul ca initiativele de mediu au devenit parte integranta a strategiei corporatiste in companiile mari, fara sa mai fie considerate optionale.
Mediul, punct central al inovatiilor
Acelasi sondaj subliniaza faptul ca investitiile in inovatia si dezvoltarea de noi produse verzi continua sa creasca, aceasta fiind de altfel singura zona care nu a inregistrat scaderi in ultimul an si jumatate. Astfel, 85% din companiile mari au raportat anul acesta investitii egale sau mai mari decat cele de anul trecut.
Chestionate in legatura cu existenta unei strategii de inovatie la nivelul managementului, 84% din companiile mari si 82% din companiile mici au raspuns pozitiv. 96% din companiile mici au indicat de altfel ca protectia mediului si produsele verzi reprezinta un aspect cheie in strategia lor de inovatie.
Clientii cer strategie de mediu
Cea mai mare schimbare remarcata fata de penultimul sondaj, realizat la finele anului 2009, este faptul ca strategia corporatista ”verde” a companiilor nu mai are ca principal motor aspectul economic si financiar, ci o tot mai mare cerere venita din partea clientilor. In schimb, pentru companiile mici, ratiunile economice raman principala motivatie de a investi in protectia mediului.
In ciuda crizei, investitiile ”verzi” au intrat pe un trend ascendent puternic. Daca in 2009, doar 63% dintre companiile mari declarau ca vor cheltui pe initiative de mediu, sanatate si siguranta o suma cel putin egala cu cea a anului anterior, procentul de anul acesta a crescut la 84%. Totodata, 70% dintre companiile cu venituri sub un miliard de euro au raportat ca investitiile din 2010 vor ramane la acelasi nivel sau vor creste fata de cele din 2009.
In ce priveste piata locurilor de munca, aceasta incepe sa se dezghete o data cu crearea de noi slujbe dedicate protectiei mediului si sustenabilitatii, in special in cazul companiilor mari. La inceputul anului 2009, 27% din companiile mari raportau blocarea locurilor de munca, iar doar 8% isi anuntau planuri de a dezvolta departamentele de mediu. Astazi se inregistreaza o schimbare majora la acest capitol, doar 11% dintre companii anuntand blocarea angajarilor, in vreme ce 28% au planuri de dezvoltare a departamentelor de mediu.
Cuvant de ordine: eficienta energetica
Reducerea consumului de energie prin aplicarea de masuri de eficienta continua sa fie cea mai importanta initiativa pentru companiile americane, indiferent de marimea acestora, mai arata sondajul GreenBiz.com. Astfel, 34% din companiile mari si 26% din companiile mici vad reducerea consumului de energie ca pe cea mai importanta masura de mediu, care reduce in acelasi timp si costurile.
Companiile mari si firmele mici au insa viziuni diferite cand vine vorba de mentinerea investitiilor vezi in topul prioritatilor corporatiste. In vreme ce doar 18% din companiile mari sunt preocupate de dificultatile de continuare a investitiilor verzi, procentul creste la 30% în cazul companiilor mici. Acest lucru reflecta faptul ca initiativele de mediu au devenit parte integranta a strategiei corporatiste in companiile mari, fara sa mai fie considerate optionale.
Mediul, punct central al inovatiilor
Acelasi sondaj subliniaza faptul ca investitiile in inovatia si dezvoltarea de noi produse verzi continua sa creasca, aceasta fiind de altfel singura zona care nu a inregistrat scaderi in ultimul an si jumatate. Astfel, 85% din companiile mari au raportat anul acesta investitii egale sau mai mari decat cele de anul trecut.
Chestionate in legatura cu existenta unei strategii de inovatie la nivelul managementului, 84% din companiile mari si 82% din companiile mici au raspuns pozitiv. 96% din companiile mici au indicat de altfel ca protectia mediului si produsele verzi reprezinta un aspect cheie in strategia lor de inovatie.
duminică, 25 iulie 2010
UE ne acorda un milion de euro pentru programe de mediu
Uniunea Europeana va acorda Apelor Romane si unei fundatii transilvanene un milion de euro dupa ce a aprobat doua proiecte referitoare la managementul integrat al apei si la protejarea unei zone verzi din zona Sighisoara - Tarnava Mare, potrivit site-ului oficial europa.eu, consultat de Mediafax.
In total, Comisia Europeana ofera 250 de milioane de euro pentru 210 astfel de proiecte, aprobate in cadrul programului amplu LIFE+ (Viata pe plus – n.r.), derulat in perioada 2007 – 2013.
In total, Comisia Europeana ofera 250 de milioane de euro pentru 210 astfel de proiecte, aprobate in cadrul programului amplu LIFE+ (Viata pe plus – n.r.), derulat in perioada 2007 – 2013.
ONU cauta un „plan B” in lipsa unui acord post Kyoto
ONU ia in calcul reducerea numarului de state implicate in negocierile climatice, astfel incat sa se ajunga cat mai rapid la un acord global de reducere a emisiilor de carbon, care sa inlocuiasca protocolul de la Kyoto, scrie The Guardian.
Intr-un document publicat ieri, Conventia Cadru a ONU pentru Schimbari Climatice a subliniat ca este nevoie de un plan de rezerva in cazul in care negocierile nu se concluzioneaza cu un acord post Kyoto, care expira in 2012.
Statele care au ratificat protocolul e la Kyoto au cerut ONU sa incerce sa evite un vid legislativ dupa expirarea actualului protocol. Masurile de urgenta care ar putea fi luate pentru a grabi adoptarea unui nou acord ar fi reducerea numarului de state care sa isi stableasca tinte noi de emisii sau extinderea strategiei actuale pana in 2013 – 2014, arata documentul ONU.
Protocolul de la Kyoto a stabilit tinte de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru 40 de state dezvoltate, in perioada 2008-2012. Conform reglementarilor existente, o noua serie de tinte trebuie stabilite de cel putin 143 de state.
Insa un nou acord parte foarte indepartat si chiar dupa votare, implementarea lui ar necesita ratificarea din partea a peste 100 de state. Procesul de ratificare a protocolului de la Kyoto a durat opt ani.
ONU se afla in cel de-al treilea an de negocieri pentru un nou acord, dupa ce a ratat deadline-ul din decembrie, de la summitul din Copenhaga, cand perspectiva unei noi intelegeri globale a fost amanata pentru summitul din noiembrie, de la Cancun.
Intr-un document publicat ieri, Conventia Cadru a ONU pentru Schimbari Climatice a subliniat ca este nevoie de un plan de rezerva in cazul in care negocierile nu se concluzioneaza cu un acord post Kyoto, care expira in 2012.
Statele care au ratificat protocolul e la Kyoto au cerut ONU sa incerce sa evite un vid legislativ dupa expirarea actualului protocol. Masurile de urgenta care ar putea fi luate pentru a grabi adoptarea unui nou acord ar fi reducerea numarului de state care sa isi stableasca tinte noi de emisii sau extinderea strategiei actuale pana in 2013 – 2014, arata documentul ONU.
Protocolul de la Kyoto a stabilit tinte de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru 40 de state dezvoltate, in perioada 2008-2012. Conform reglementarilor existente, o noua serie de tinte trebuie stabilite de cel putin 143 de state.
Insa un nou acord parte foarte indepartat si chiar dupa votare, implementarea lui ar necesita ratificarea din partea a peste 100 de state. Procesul de ratificare a protocolului de la Kyoto a durat opt ani.
ONU se afla in cel de-al treilea an de negocieri pentru un nou acord, dupa ce a ratat deadline-ul din decembrie, de la summitul din Copenhaga, cand perspectiva unei noi intelegeri globale a fost amanata pentru summitul din noiembrie, de la Cancun.
sâmbătă, 24 iulie 2010
Japonia pune taxe pe energia conventionala
Consumatorii japonezi vor plati mai mult la facturile de electricitate odata cu adoptarea unui plan guvernamental care urmareste triplarea capacitatii de energie regenerabila generata in urmatorii zece ani si reducerea emisiilor de dioxid de carbon, informeaza Reuters.
Companiile de utilitati vor fi nevoite sa isi cumpere electricitate din surse regenerabile intr-o anumita cota incepand cu 2012, a declarat ministrul Comertului din Japonia.
Costuile vor fi transferate consumatorilor in cadrul unei scheme folosita deja in Germania si Spania. O schema-pilot pentru comertul energiei solare in Japonia este deja in vigoare din luna noiembrie a anului trecut. Guvernul acorda astfel subventii si scutiri de taxe proprietarilor de locuinte care folosesc panouri solare, precum si dezvoltatorilor de surse de energie regenerabila.
Ministerul estimeaza ca noul plan ar putea creste capacitatea de electricitate verde cu 50.000 de megawati in urmatorii zece ani, triplu fata de nivelul actual.
Noul plan poate ajuta Japonia sa isi atinga tintele de reducere a emisiilor cu 25% pana in 2020 fata de nivelul din 1990 si se incadreaza in strategia de crestere economica, folosind enrgia curata drept motor de crestere si de creare de noi locuri de munca.
Sursele de energie regenerabila insumeaza 6% din consumul de energie din Japonia, jumatate fiind energie hidro. Tokio si-a stabilit o tinta de crestere pana la 10% in urmatorii zece ani.
Companiile de utilitati vor fi nevoite sa isi cumpere electricitate din surse regenerabile intr-o anumita cota incepand cu 2012, a declarat ministrul Comertului din Japonia.
Costuile vor fi transferate consumatorilor in cadrul unei scheme folosita deja in Germania si Spania. O schema-pilot pentru comertul energiei solare in Japonia este deja in vigoare din luna noiembrie a anului trecut. Guvernul acorda astfel subventii si scutiri de taxe proprietarilor de locuinte care folosesc panouri solare, precum si dezvoltatorilor de surse de energie regenerabila.
Ministerul estimeaza ca noul plan ar putea creste capacitatea de electricitate verde cu 50.000 de megawati in urmatorii zece ani, triplu fata de nivelul actual.
Noul plan poate ajuta Japonia sa isi atinga tintele de reducere a emisiilor cu 25% pana in 2020 fata de nivelul din 1990 si se incadreaza in strategia de crestere economica, folosind enrgia curata drept motor de crestere si de creare de noi locuri de munca.
Sursele de energie regenerabila insumeaza 6% din consumul de energie din Japonia, jumatate fiind energie hidro. Tokio si-a stabilit o tinta de crestere pana la 10% in urmatorii zece ani.
vineri, 23 iulie 2010
ONU: Lupta cu schimbarile climatice se poate termina in lipsa unui acord post-Kyoto
Mecanismul de Dezvoltare Curata (CDM) prevazut in protocolul de la Kyoto ar putea lua sfarsit din 2013 in cazul in care nu e ajunge la un nou acord global de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, arata un raport ONU.
CDM a prevazut 20,6 miliarde de dolari pentru tranzactionarea cotelor de emisii intre statele sarace si cele bogate in 2009, pentru a ajuta statele dezvoltate sa isi atinga tintele de emisii impuse prin protocolul de la Kyoto.
Pana acum nu s-a ajuns la un acord global care sa inlocuiasca protocolul de la Kyoto, cel mai rasunator esec fiind in cadrul summitului de la Copenhaga, din decembrie. Atunci, aproape 200 de state s-au reunit pentru a discuta conditiile unui nou acord, insa nu au reusit sa cada la intelegere.
Statele semnatare ale protocolului de la Kyoto au cerut ONU sa furnizeze o gama mai larga de optiuni legale pentru a evita un vid politic si legislativ la finalul lui 2012.
“Un vid ar frustra insusi scopul CDM si s-ar opune continuarii lui. Astfel, niciu fel de activitate subordonata CDM nu va putea fi validata sau inregistrata, iar reducerea emisiilor in urma primei perioade de angajamente nu ar putea fi verificata”, a precizat ONU.
CDM a prevazut 20,6 miliarde de dolari pentru tranzactionarea cotelor de emisii intre statele sarace si cele bogate in 2009, pentru a ajuta statele dezvoltate sa isi atinga tintele de emisii impuse prin protocolul de la Kyoto.
Pana acum nu s-a ajuns la un acord global care sa inlocuiasca protocolul de la Kyoto, cel mai rasunator esec fiind in cadrul summitului de la Copenhaga, din decembrie. Atunci, aproape 200 de state s-au reunit pentru a discuta conditiile unui nou acord, insa nu au reusit sa cada la intelegere.
Statele semnatare ale protocolului de la Kyoto au cerut ONU sa furnizeze o gama mai larga de optiuni legale pentru a evita un vid politic si legislativ la finalul lui 2012.
“Un vid ar frustra insusi scopul CDM si s-ar opune continuarii lui. Astfel, niciu fel de activitate subordonata CDM nu va putea fi validata sau inregistrata, iar reducerea emisiilor in urma primei perioade de angajamente nu ar putea fi verificata”, a precizat ONU.
marți, 29 iunie 2010
2,4 miliarde de euro, ajutor climatic UE pentru tarile sarace
UE va acorda, in cadrul initiativei Fast Start Financing de dirijare a unor fonduri catre actiunile de combatere a schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare, 2,4 miliarde de euro anual in intervalul 2010-2012, potrivit Raportului Anual al Comisiei Europene (CE) pe 2010.
Documentul arata si ca rata de performanta a proiectelor finantate de UE in 2009 a crescut pana la 94%. In acelasi an Alianta Globala pentru Schimbari Climatice (GCCA) a primit fonduri de 35 de milioane de euro, ca sprijin pentru tarile cele mai vulnerabile la efectele incalzirii globale.
Proiectele CE se extind in aproximativ 140 de tari. Astfel, peste 50 de milioane de oameni primesc asistenta pentru a supravietui in conditii de saracie extrema. Bugetele a 15 tari din Africa, Pacific si Caraibe au primit sprijin pentru a rezista crizei financiare.
UE este cel de-al doilea finantator global al tarilor in curs de dezvoltare, cu angajamente in valoare de 12 miliarde de euro. Ajutoarele externe reprezinta 9% din bugetul UE, adica 12 miliarde de euro din totalul de 143 de miliarde.
Documentul arata si ca rata de performanta a proiectelor finantate de UE in 2009 a crescut pana la 94%. In acelasi an Alianta Globala pentru Schimbari Climatice (GCCA) a primit fonduri de 35 de milioane de euro, ca sprijin pentru tarile cele mai vulnerabile la efectele incalzirii globale.
Proiectele CE se extind in aproximativ 140 de tari. Astfel, peste 50 de milioane de oameni primesc asistenta pentru a supravietui in conditii de saracie extrema. Bugetele a 15 tari din Africa, Pacific si Caraibe au primit sprijin pentru a rezista crizei financiare.
UE este cel de-al doilea finantator global al tarilor in curs de dezvoltare, cu angajamente in valoare de 12 miliarde de euro. Ajutoarele externe reprezinta 9% din bugetul UE, adica 12 miliarde de euro din totalul de 143 de miliarde.
luni, 31 mai 2010
Prezenta liderilor mondiali a paralizat summitul de la Copenhaga
O scrisoare din partea ONU devenita publica in presa arata ca summitul pe tema schimbarilor climatice care a avut loc in decembrie 2009 la Copenhaga nu s-a incheiat cu un acord global din cauza prezentei unui numar foarte mare de lideri de stat, scrie The Guardian.
Prezenta celor 130 de sefi de stat a paralizat negocierile, iar presedintia daneza a sustinut mai degraba interesul SUA si al altor tari occidentale, in defavoarea statelor sarace, care se confrunta cu reale probleme din cauza schimbarilor climatice.
Informatiile vin cu o zi inaintea discutiilor pe tema schimbarilor climatice care vor avea loc maine la Bonn.
Peste 130 de lideri mondiali au fost convinsi de Marea Britanie si de alte state sa mearga in Danemarca si sa incerce sa ajunga la un acord global pentru combaterea schimbarilor climatice, protejarea padurilor si stabilirea unui mecanism pentru finantarea statelor sarace. Cu toate acestea, summitul a fost un esec, deoarece nu a fost incheiat un acord.
Potrivit secretarului executiv al UNFCCC, Yvo de Boer, care isi va termina mandatul in cateva luni, problemele au inceput atunci cand Danemarca a prezentat un model de acord convenabil numai catorva state privilegiate, inaintea inceperii intalnirilor si discutiilor si cu alte state.
„Textul danez a distrus doi ani de eforturi deodata. Toate incercarile noastre de a opri aparitia acelui document au esuat. Iar intalnirea la care a fost prezentat a fost neanuntata, iar documentul dezechilibrat”, a declarat De Boer.
Textul danez a fost obtinut de publicatia The Guardian si a dus la o polarizare si mai mare a pozitiilor statelor.
De asemenea, prezenta liderilor precum Barack Obama si Wen Jiabo a afectat si mai mult negocierile. Toata lumea se astepta ca acestia sa impulsioneze discutiile catre un acord, insa prezenta lor s-a dovedit a fi contraproductiva.
Prezenta celor 130 de sefi de stat a paralizat negocierile, iar presedintia daneza a sustinut mai degraba interesul SUA si al altor tari occidentale, in defavoarea statelor sarace, care se confrunta cu reale probleme din cauza schimbarilor climatice.
Informatiile vin cu o zi inaintea discutiilor pe tema schimbarilor climatice care vor avea loc maine la Bonn.
Peste 130 de lideri mondiali au fost convinsi de Marea Britanie si de alte state sa mearga in Danemarca si sa incerce sa ajunga la un acord global pentru combaterea schimbarilor climatice, protejarea padurilor si stabilirea unui mecanism pentru finantarea statelor sarace. Cu toate acestea, summitul a fost un esec, deoarece nu a fost incheiat un acord.
Potrivit secretarului executiv al UNFCCC, Yvo de Boer, care isi va termina mandatul in cateva luni, problemele au inceput atunci cand Danemarca a prezentat un model de acord convenabil numai catorva state privilegiate, inaintea inceperii intalnirilor si discutiilor si cu alte state.
„Textul danez a distrus doi ani de eforturi deodata. Toate incercarile noastre de a opri aparitia acelui document au esuat. Iar intalnirea la care a fost prezentat a fost neanuntata, iar documentul dezechilibrat”, a declarat De Boer.
Textul danez a fost obtinut de publicatia The Guardian si a dus la o polarizare si mai mare a pozitiilor statelor.
De asemenea, prezenta liderilor precum Barack Obama si Wen Jiabo a afectat si mai mult negocierile. Toata lumea se astepta ca acestia sa impulsioneze discutiile catre un acord, insa prezenta lor s-a dovedit a fi contraproductiva.
marți, 20 aprilie 2010
Interzicerea zborurilor, o economie de trei milioane de tone de CO2
Interzicerea zborurilor din cauza eruptiei vulcanului din Islanda a generat o economie de dioxid de carbon estimata la 2,8 milioane de tone pana acum, informeaza The Guardian.
Expertii sustin ca eruptia vulcanului Eyjafjallajokull nu a avut un impact semnificativ in ce priveste clima, insa a generat o mica reducere a poluarii cu dioxid de carbon.
Desi eruptiile masive, cum a fost cea a vulcanului Mount Pinatubo in 1991, pot emite suficienta materie pentru a umbri si a raci planeta, evenimentul din Islanda este foarte mic in comparatie cu acesta. Norul de cenusa nu a ajuns in straturile inalte ale atmosferei, unde ar fi avut cel mai mare efect si contine cantitati mici de sulfuri, care formeaza picaturi de acid sulfuric. Organizatia Mondiala de Meteorologie din Geneva sustine ca orice efect de racire a climei din cauza vulcanului Eyjafjallajokull va fi nesemnificativ.
Un efect mai mare, desi la fel de putin semnificativ in termeni globali, provine din mentinerea avioanelor la sol in intreaga Europa. Potrivit Asociatiei de Transport Ecologic, pana luni inclusiv, interzicerea zborurilor a generat o economie de 2,8 milioae de tone de dioxid de carbon.
Eruptia vulcanica a eliberat dioxid de carbon, insa aceasta cantitate este contrabalansata de catre economiile realizate. La nivel mondial, vulcanii produc circa 200 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, potrivit US Geological Survey.
Expertii sustin ca eruptia vulcanului Eyjafjallajokull nu a avut un impact semnificativ in ce priveste clima, insa a generat o mica reducere a poluarii cu dioxid de carbon.
Desi eruptiile masive, cum a fost cea a vulcanului Mount Pinatubo in 1991, pot emite suficienta materie pentru a umbri si a raci planeta, evenimentul din Islanda este foarte mic in comparatie cu acesta. Norul de cenusa nu a ajuns in straturile inalte ale atmosferei, unde ar fi avut cel mai mare efect si contine cantitati mici de sulfuri, care formeaza picaturi de acid sulfuric. Organizatia Mondiala de Meteorologie din Geneva sustine ca orice efect de racire a climei din cauza vulcanului Eyjafjallajokull va fi nesemnificativ.
Un efect mai mare, desi la fel de putin semnificativ in termeni globali, provine din mentinerea avioanelor la sol in intreaga Europa. Potrivit Asociatiei de Transport Ecologic, pana luni inclusiv, interzicerea zborurilor a generat o economie de 2,8 milioae de tone de dioxid de carbon.
Eruptia vulcanica a eliberat dioxid de carbon, insa aceasta cantitate este contrabalansata de catre economiile realizate. La nivel mondial, vulcanii produc circa 200 milioane de tone de dioxid de carbon pe an, potrivit US Geological Survey.
vineri, 5 martie 2010
Ruling kills Romanian OTC carbon permit trading
By Luiza Ilie and Michael Szabo
BUCHREST/LONDON, Feb 24 (Reuters) - Romania's securities regulator have defined European Union carbon permits as financial instruments, a move which will force all its emissions trading onto one of the country's exchanges.
Emissions traders in eastern Europe said the unilateral ruling on Tuesday is possibly illegal and effectively kills off Romania's over-the-carbon (OTC) permit trading market under the EU's $100 billion emissions trading scheme.
Under the scheme, polluting companies receive greenhouse gas emission permits, called EU Allowances (EUAs), which can be freely traded with other firms, including utilities and banks, in other EU member states.
As the European market is still very fragmented with up to 10 different exchanges trading EUAs, the OTC market, composed of traders and brokers scattered across the EU's 27 member states, makes up a significant portion of trade.
The ruling prevents foreign firms from trading Romanian EUAs without joining the Sibiu Monetary-Financial and Commodities Exchange (SIBEX), currently the only Romanian exchange licensed to trade EUAs, the exchange's deputy director told Reuters.
"Foreign traders can no longer intermediate in Romania with such certificates unless they become members of the markets that can trade, meaning SIBEX at the moment," said Darius Cipariu.
"As securities, they are brought on a transparent, organised market where quotations are visible for all participants ... there are no more OTC transactions," he added.
SIBEX currently boasts just 38 authorised members.
"The Commission was aware that this step might be taken, but the Commission was not consulted on any details," a European Commission press officer said.
"As we are not aware of the details, it is too early yet to comment on the lawfulness or scope of the measure."
LEGAL PROVISIONS
Romania's National Securities Commission have classified carbon credits as securities and said legal provisions under the country's capital markets now apply to any firm trading EUAs.
The commission limits trading in capital market to "financial investment firms authorised by the National Securities Commission, lending institutions authorised by the Romanian Central Bank ... as well as similar entities authorised in EU and non-EU member states."
Romania will issue its 2010 quota of over 70 million EUAs to industry on Friday, a trader said, but the ruling prohibits any unregulated Romanian firm not allocated EUAs under the EU scheme from trading them.
"It's disgraceful that this was not discussed with industry," said James Atkins, chairman of Budapest-based Vertis Environmental Finance. "We've submitted a complaint to the Romanian courts as this appears to break a number of laws."
EUA futures, the staple of the EU market, are already considered financial instruments throughout Europe while EUAs traded on the spot market are normally considered ordinary goods that command value-added tax (VAT) when traded.
SIBEX's Cipariu said the ruling reduces the threat of VAT fraud, a scam that Europol said cost the EU 5 billion euros in lost tax revenues last year. [ID:nGEE5B908C]
"(EUAs) are now exempt from VAT. This facilitates transactions between Romanian operators and transactions with foreign partners," he said. (Additional reporting by Nina Chestney in London; editing by James Jukwey)
BUCHREST/LONDON, Feb 24 (Reuters) - Romania's securities regulator have defined European Union carbon permits as financial instruments, a move which will force all its emissions trading onto one of the country's exchanges.
Emissions traders in eastern Europe said the unilateral ruling on Tuesday is possibly illegal and effectively kills off Romania's over-the-carbon (OTC) permit trading market under the EU's $100 billion emissions trading scheme.
Under the scheme, polluting companies receive greenhouse gas emission permits, called EU Allowances (EUAs), which can be freely traded with other firms, including utilities and banks, in other EU member states.
As the European market is still very fragmented with up to 10 different exchanges trading EUAs, the OTC market, composed of traders and brokers scattered across the EU's 27 member states, makes up a significant portion of trade.
The ruling prevents foreign firms from trading Romanian EUAs without joining the Sibiu Monetary-Financial and Commodities Exchange (SIBEX), currently the only Romanian exchange licensed to trade EUAs, the exchange's deputy director told Reuters.
"Foreign traders can no longer intermediate in Romania with such certificates unless they become members of the markets that can trade, meaning SIBEX at the moment," said Darius Cipariu.
"As securities, they are brought on a transparent, organised market where quotations are visible for all participants ... there are no more OTC transactions," he added.
SIBEX currently boasts just 38 authorised members.
"The Commission was aware that this step might be taken, but the Commission was not consulted on any details," a European Commission press officer said.
"As we are not aware of the details, it is too early yet to comment on the lawfulness or scope of the measure."
LEGAL PROVISIONS
Romania's National Securities Commission have classified carbon credits as securities and said legal provisions under the country's capital markets now apply to any firm trading EUAs.
The commission limits trading in capital market to "financial investment firms authorised by the National Securities Commission, lending institutions authorised by the Romanian Central Bank ... as well as similar entities authorised in EU and non-EU member states."
Romania will issue its 2010 quota of over 70 million EUAs to industry on Friday, a trader said, but the ruling prohibits any unregulated Romanian firm not allocated EUAs under the EU scheme from trading them.
"It's disgraceful that this was not discussed with industry," said James Atkins, chairman of Budapest-based Vertis Environmental Finance. "We've submitted a complaint to the Romanian courts as this appears to break a number of laws."
EUA futures, the staple of the EU market, are already considered financial instruments throughout Europe while EUAs traded on the spot market are normally considered ordinary goods that command value-added tax (VAT) when traded.
SIBEX's Cipariu said the ruling reduces the threat of VAT fraud, a scam that Europol said cost the EU 5 billion euros in lost tax revenues last year. [ID:nGEE5B908C]
"(EUAs) are now exempt from VAT. This facilitates transactions between Romanian operators and transactions with foreign partners," he said. (Additional reporting by Nina Chestney in London; editing by James Jukwey)
joi, 25 februarie 2010
Parlamentul European vrea achizitii publice mai verzi
Comisia pentru Comert International a Parlamentului European (INTA) a votat un document care specifica noi directii in achizitiile publice, mai exact intarirea mecanismelor impotriva coruptiei si folosirea lor pentru promovarea dezvoltarii durabile.
Amendamentele au fost propuse de grupul socialistilor si democratilor din PE, reprezentat de Sabin Cutas, care a insistat asupra achizitiilor publice verzi, care sa tina cont de mediu si de drepturile omului.
„Comisia Europeana trebuie sa urmareasca promovarea transparentei si includerea dimensiunilor sociale si de mediu in cadrul acordurilor pe care le incheie cu partenerii sai comerciali. Uniunea ar contribui astfel la dezvoltarea administratiilor si economiilor tarilor partenere, urmarind totodata obiectivele de dezvoltare durabila", a declarat Sabin Cutas.
Achizitiile publice reprezinta 16% din PIB-ul UE, precum si un aspect major al comertului international.
Raportul "Noi evolutii in domeniul achizitiilor publice" va fi votat in comisia de fond, Comisia pentru piata interna si protectia consumatorilor (IMCO), in luna aprilie 2010, urmand ca votul din cadrul plenarei Parlamentului European sa aiba loc in luna mai 2010.
In urma cu o luna, ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat ca institutiile publice vor fi obligate sa faca achizitii verzi. Ministrul a spus ca se pregateste un Plan National de Achizitii Publice Ecologice, prin care, de pilda, calculatoarele cumparate de institutiile publice vor indeplini cerinte verzi sau institutiile vor fi obligate sa foloseasca energii regenerabile.
Amendamentele au fost propuse de grupul socialistilor si democratilor din PE, reprezentat de Sabin Cutas, care a insistat asupra achizitiilor publice verzi, care sa tina cont de mediu si de drepturile omului.
„Comisia Europeana trebuie sa urmareasca promovarea transparentei si includerea dimensiunilor sociale si de mediu in cadrul acordurilor pe care le incheie cu partenerii sai comerciali. Uniunea ar contribui astfel la dezvoltarea administratiilor si economiilor tarilor partenere, urmarind totodata obiectivele de dezvoltare durabila", a declarat Sabin Cutas.
Achizitiile publice reprezinta 16% din PIB-ul UE, precum si un aspect major al comertului international.
Raportul "Noi evolutii in domeniul achizitiilor publice" va fi votat in comisia de fond, Comisia pentru piata interna si protectia consumatorilor (IMCO), in luna aprilie 2010, urmand ca votul din cadrul plenarei Parlamentului European sa aiba loc in luna mai 2010.
In urma cu o luna, ministrul mediului, Laszlo Borbely, a declarat ca institutiile publice vor fi obligate sa faca achizitii verzi. Ministrul a spus ca se pregateste un Plan National de Achizitii Publice Ecologice, prin care, de pilda, calculatoarele cumparate de institutiile publice vor indeplini cerinte verzi sau institutiile vor fi obligate sa foloseasca energii regenerabile.
marți, 23 februarie 2010
ISPE: Scutiri de impozit pentru cumpararea de certificate de carbon pentru Electra si Hidroenergetica
Ministerul Economiei trebuie sa aiba in vedere masura scutirii de impozit pe profit pentru profitul investit pentu achizitionarea de certificate de emisii de CO2, se arata intr-un studiu realizat de Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), citat de Mediafax. Potrivit acestuia, Electra si Hidroenergetica vor face provizioane, in perioada 2010-2012, pentru a avea fonduri pentru tranzactii cu certificate de emisii de gaze cu efect de sera, iar Ministerul Economiei trebuie sa aiba in vedere facilitati fiscale pentru gestionarea acestor instrumente.
Potrivit planului national de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, fiecare companie care face parte din cele doua societati nationale are un numar anual de certificate pentru perioada 2008-2012. Astfel, Electra are pentru intervalul 2008-2012 un numar de 73,2 milioane de certificate, din care in 2008 a consumat 25,7%, respectiv 18,8 milioane de unitati. Peste jumatate din capacitatea instalata a societatii nationale se afla in termocentrale, cele mai poluante instalatii de productie a energiei electrice.
Hidroenergetica a consumat in 2008 un numar de 8,9 milioane de certificate, echivalentul a 19,7% din totalul alocat de 45,1 milioane de unitati. Un procent de 60% din puterea instalata a acestei scoietati se afla in hidrocentrale, care produc o energie mai putin poluanta.
In ce priveste previziunile de producere a energiei, Electra ar urma sa produca dupa anul 2013 peste 28.000 GWh pe an, iar Hidroenergetica 24.000 GWh pe an, mentioneaza sursa citata.
Electra va fi formata prin fuziunea Complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova, Nuclearelectrica, doua sucursale ale Hidroelectrica si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia.
Hidroenergetica va fi infiintata prin fuziunea filialelor Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti din cadrul Termoelectrica si va avea in structura sucursala Paroseni si Termoserv Paroseni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, precum si parti din Compania Nationala a Huilei.
Mittal Steel Galati, cel mai mare poluator
Romania poate emite in perioada 2008-2012 o cantitate de 379,72 milioane de tone de dioxid de carbon, respectiv 379,72 milioane de certificate. In fiecare an Romania dispune de 75,94 milioane de certificate.
Cei mai mari poluatori din Romania sunt Mittal Steel Galati, care are alocate, in intervalul 2008-2012, aproximativ 71 de milioane de certificate, Complexul Energetic Turceni (34 milioane certificate), Complexul Energetic Rovinari (28 milioane certificate), Electrocentrale Deva (20 milioane certificate), Complexul Energetic Craiova (17 milioane certificate), Regia Autonoma pentru Activitati Nuclear - Sucursala Romag Termo (14 milioane certificate), Lafarge Ciment Medgidia 912,3 milioane certificate) si rafinaria Arpechim detinuta de OMV Petrom (9,6 milioane certificate).
Industria energetica are cel mai mare plafon alocat pentru perioada 2008-2012, respectiv 208,6 milioane de certificate, urmata de industria de productie si prelucare a metalelor feroase, cu 61,6 milioane, industria cimentului, cu 41,2 milioane si industria de rafinare a petrolului, cu 28,8 milioane de permise.
Plafonul european pentru perioada 2008-2012 este 2,08 miliarde tone de emisii anual.
Un certificat de emisii corespunde unei tone de dioxid de carbon, iar prin alocare se stabilesc limitele cantitatilor de dioxid de carbon pe care industriile au permisiunea sa le emita. Companiile vand si cumpara certificate de emisii in functie de indeplinirea tintelor de poluare. Alocarea certificatelor se face intr-o prima faza pe sectoarele de activitate din economie, apoi pe instalatiile care emit dioxid de carbon.
Potrivit planului national de alocare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, fiecare companie care face parte din cele doua societati nationale are un numar anual de certificate pentru perioada 2008-2012. Astfel, Electra are pentru intervalul 2008-2012 un numar de 73,2 milioane de certificate, din care in 2008 a consumat 25,7%, respectiv 18,8 milioane de unitati. Peste jumatate din capacitatea instalata a societatii nationale se afla in termocentrale, cele mai poluante instalatii de productie a energiei electrice.
Hidroenergetica a consumat in 2008 un numar de 8,9 milioane de certificate, echivalentul a 19,7% din totalul alocat de 45,1 milioane de unitati. Un procent de 60% din puterea instalata a acestei scoietati se afla in hidrocentrale, care produc o energie mai putin poluanta.
In ce priveste previziunile de producere a energiei, Electra ar urma sa produca dupa anul 2013 peste 28.000 GWh pe an, iar Hidroenergetica 24.000 GWh pe an, mentioneaza sursa citata.
Electra va fi formata prin fuziunea Complexurilor energetice Turceni, Rovinari si Craiova, Nuclearelectrica, doua sucursale ale Hidroelectrica si Societatea Nationala a Lignitului Oltenia.
Hidroenergetica va fi infiintata prin fuziunea filialelor Electrocentrale Deva si Electrocentrale Bucuresti din cadrul Termoelectrica si va avea in structura sucursala Paroseni si Termoserv Paroseni din Termoelectrica, filialele Hidroelectrica din Bistrita, Buzau, Cluj, Curtea de Arges, Hateg, Portile de Fier, Oradea, Sebes si Slatina, precum si parti din Compania Nationala a Huilei.
Mittal Steel Galati, cel mai mare poluator
Romania poate emite in perioada 2008-2012 o cantitate de 379,72 milioane de tone de dioxid de carbon, respectiv 379,72 milioane de certificate. In fiecare an Romania dispune de 75,94 milioane de certificate.
Cei mai mari poluatori din Romania sunt Mittal Steel Galati, care are alocate, in intervalul 2008-2012, aproximativ 71 de milioane de certificate, Complexul Energetic Turceni (34 milioane certificate), Complexul Energetic Rovinari (28 milioane certificate), Electrocentrale Deva (20 milioane certificate), Complexul Energetic Craiova (17 milioane certificate), Regia Autonoma pentru Activitati Nuclear - Sucursala Romag Termo (14 milioane certificate), Lafarge Ciment Medgidia 912,3 milioane certificate) si rafinaria Arpechim detinuta de OMV Petrom (9,6 milioane certificate).
Industria energetica are cel mai mare plafon alocat pentru perioada 2008-2012, respectiv 208,6 milioane de certificate, urmata de industria de productie si prelucare a metalelor feroase, cu 61,6 milioane, industria cimentului, cu 41,2 milioane si industria de rafinare a petrolului, cu 28,8 milioane de permise.
Plafonul european pentru perioada 2008-2012 este 2,08 miliarde tone de emisii anual.
Un certificat de emisii corespunde unei tone de dioxid de carbon, iar prin alocare se stabilesc limitele cantitatilor de dioxid de carbon pe care industriile au permisiunea sa le emita. Companiile vand si cumpara certificate de emisii in functie de indeplinirea tintelor de poluare. Alocarea certificatelor se face intr-o prima faza pe sectoarele de activitate din economie, apoi pe instalatiile care emit dioxid de carbon.
Motorola a lansat un telefon mobil eco
Producatorul american de telefoane mobile Motorola a lansat un telefon ecologic in cadrul Mobile World Congress 2010, informeaza Ecofriend.
Modelul se numeste A45Eco si este fabricat din sticle din plastic reciclate. Telefonul este dotat cu o camera foto de 2 megapixeli, Bluetooth, radio FM, music player si jocuri.
Primul telefon mobil prietenos cu mediul lansat de Motorola a fost modelul W233 Renew, fabricat tot din PET-uri reciclate, care a intrat pe piata la inceputul anului trecut.
Si Puma a prezentat un telefon mobil verde la Mobile World Congress 2010, care, pe langa ca este produs din materiale reciclabile, dispune si de un panou solar pentru a putea fi incarcat de la soare
Modelul se numeste A45Eco si este fabricat din sticle din plastic reciclate. Telefonul este dotat cu o camera foto de 2 megapixeli, Bluetooth, radio FM, music player si jocuri.
Primul telefon mobil prietenos cu mediul lansat de Motorola a fost modelul W233 Renew, fabricat tot din PET-uri reciclate, care a intrat pe piata la inceputul anului trecut.
Si Puma a prezentat un telefon mobil verde la Mobile World Congress 2010, care, pe langa ca este produs din materiale reciclabile, dispune si de un panou solar pentru a putea fi incarcat de la soare
miercuri, 10 februarie 2010
Cota actuala a certificatelor CO2 detinuta de Romania poate aduce in tara 1,2-1,5 miliarde de euro pana in 2012, a declarat recent intr-o conferinta d
Oficialul a precizat ca o hotararea de guvern care va legifera aceste tranzactionari va fi finalizata in curand, informeaza Agerpres.
Un numar tot mai mare de oameni de stiinta si de specialisti considera ca in Romania exista situri adecvate de stocare si ca singurul lucru care lipseste este vointa politica, pentru a asigura fondurile necesare stabilirii cu certitudine a siturilor unde CO2 poate fi depozitat.
Specialistii europeni au cazut de acord asupra faptului ca, pana in anul 2050, emisiile de gaze cu efect de sera (GES) trebuie sa fie reduse cu un procent de minimum 85%.
La inceputul lunii septembrie 2009, specialistii Bellona Europa, una dintre cele mai importante organizatii internationale neguvernamentale de mediu, au afirmat ca Romania detine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de bioxid de carbon (CO2), vanzarea acestuia putand aduce la bugetul de stat aproximativ doua miliarde de euro pana in anul 2015.
In urma Protocolului de la Kyoto, Romania are dreptul de a vinde acest surplus de certificate de CO2. Conform aceluiasi document, fiecare stat semnatar isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vanzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta.
Romania, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de bioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, in 2008, pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE). Emisiile de bioxid de carbon verificate ale Romaniei au scazut anul trecut cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.
A doua sesiune de tranzactionare a EU ETS a inceput la 1 ianuarie 2008 si va continua timp de cinci ani, pana la 31 decembrie 2012. In acest interval, tarile industrializate trebuie sa atinga tintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Incepand cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzactionare a emisiilor va fi reformat in mod substantial.
Potrivit raportului CE, in 2008, cele mai multe alocari gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) si Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai putine Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) si Letonia (2,9 milioane tone).
Vanzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, iar cel mai scazut, de jumatate de euro pe tona.
Un numar tot mai mare de oameni de stiinta si de specialisti considera ca in Romania exista situri adecvate de stocare si ca singurul lucru care lipseste este vointa politica, pentru a asigura fondurile necesare stabilirii cu certitudine a siturilor unde CO2 poate fi depozitat.
Specialistii europeni au cazut de acord asupra faptului ca, pana in anul 2050, emisiile de gaze cu efect de sera (GES) trebuie sa fie reduse cu un procent de minimum 85%.
La inceputul lunii septembrie 2009, specialistii Bellona Europa, una dintre cele mai importante organizatii internationale neguvernamentale de mediu, au afirmat ca Romania detine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de bioxid de carbon (CO2), vanzarea acestuia putand aduce la bugetul de stat aproximativ doua miliarde de euro pana in anul 2015.
In urma Protocolului de la Kyoto, Romania are dreptul de a vinde acest surplus de certificate de CO2. Conform aceluiasi document, fiecare stat semnatar isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vanzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta.
Romania, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de bioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, in 2008, pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE). Emisiile de bioxid de carbon verificate ale Romaniei au scazut anul trecut cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.
A doua sesiune de tranzactionare a EU ETS a inceput la 1 ianuarie 2008 si va continua timp de cinci ani, pana la 31 decembrie 2012. In acest interval, tarile industrializate trebuie sa atinga tintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Incepand cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzactionare a emisiilor va fi reformat in mod substantial.
Potrivit raportului CE, in 2008, cele mai multe alocari gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) si Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai putine Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) si Letonia (2,9 milioane tone).
Vanzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, iar cel mai scazut, de jumatate de euro pe tona.
miercuri, 3 februarie 2010
Deforestation and CO2 Emissions
Fire used to clear forests in Sumatra, Indonesia, for palm oil plantations © Greenpeace/Novis
Most CO2 emissions from deforestation stem from the destruction of tropical forests. While some forests are logged, many are simply burned to make room for industrial agriculture like cattle ranching and palm oil plantations – two leading causes of tropical deforestation. This burning emits massive amounts of CO2 into the atmosphere.
Logging can also raise the risk of fire by drying out and heating up forests by removing trees that create shade and store moisture. In addition, logging activities – from the deliberate burning of leftover “slash,” to accidental sparks from machinery – increase unnatural fires and CO2 emissions.
As global warming leads to hotter, drier summers, northern forests like the Canadian Boreal may experience bigger, more frequent fires. The Boreal, which locks up billions of tons of carbon, is the single largest storehouse of carbon on land. If the Boreal burns, global warming could increase, raising the likelihood of more fires. This vicious cycle of CO2 emissions from forest fires and global warming has been called a ticking “carbon bomb.”
Most CO2 emissions from deforestation stem from the destruction of tropical forests. While some forests are logged, many are simply burned to make room for industrial agriculture like cattle ranching and palm oil plantations – two leading causes of tropical deforestation. This burning emits massive amounts of CO2 into the atmosphere.
Logging can also raise the risk of fire by drying out and heating up forests by removing trees that create shade and store moisture. In addition, logging activities – from the deliberate burning of leftover “slash,” to accidental sparks from machinery – increase unnatural fires and CO2 emissions.
As global warming leads to hotter, drier summers, northern forests like the Canadian Boreal may experience bigger, more frequent fires. The Boreal, which locks up billions of tons of carbon, is the single largest storehouse of carbon on land. If the Boreal burns, global warming could increase, raising the likelihood of more fires. This vicious cycle of CO2 emissions from forest fires and global warming has been called a ticking “carbon bomb.”
marți, 26 ianuarie 2010
Prima captura de CO2 din Emiratele Arabe, in 2012
Compania energetica Masdar din Abu Dhabi a anuntat ca primul sau proiect de captare si stocare a carbonului (CSC) va reduce emisiile Emiratelor Arabe Unite, pana la sfarsitul anului 2012, potrivit Reuters.
Primul proiect CSC va capta emisiile unei noi fabrici de otel din Emiratele Arabe, a declarat Sam Nader, directorul unitatii pentru controlul caronului din cadrul Masdar.
„Prima captura de CO2 va fi de 800.000 de tone de carbon de la fabrica Emirates Steel in 2012”, a spus Nader. Pana in 2014, Masdar va reusi sa capteze si sa stocheze o cantitate totala de cinci milioane tone de CO2, a mai spus acesta.
Masdar intentioneaza sa instaleze o retea de conducte in Emiratele Araba pentru extragerea carbonului din locurile in care este emis si apoi injectarea acestuia in rezervoare subterane. Potrivit reprezentantului Masdar, aceasta retea ar trebuie sa fie finalizata pana in 2015.
Emiratele Arabe reprezinta unul dintre cei mai mari emitatori de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor din lume, iar Abu Dhabi a investit milioane de dolari in proiecte de energie regenerabila
Primul proiect CSC va capta emisiile unei noi fabrici de otel din Emiratele Arabe, a declarat Sam Nader, directorul unitatii pentru controlul caronului din cadrul Masdar.
„Prima captura de CO2 va fi de 800.000 de tone de carbon de la fabrica Emirates Steel in 2012”, a spus Nader. Pana in 2014, Masdar va reusi sa capteze si sa stocheze o cantitate totala de cinci milioane tone de CO2, a mai spus acesta.
Masdar intentioneaza sa instaleze o retea de conducte in Emiratele Araba pentru extragerea carbonului din locurile in care este emis si apoi injectarea acestuia in rezervoare subterane. Potrivit reprezentantului Masdar, aceasta retea ar trebuie sa fie finalizata pana in 2015.
Emiratele Arabe reprezinta unul dintre cei mai mari emitatori de gaze cu efect de sera pe cap de locuitor din lume, iar Abu Dhabi a investit milioane de dolari in proiecte de energie regenerabila
marți, 19 ianuarie 2010
Denmark rife with CO2 fraud
Authorities in several countries investigate VAT tax fraud stemming from the Danish CO2 quota register
Denmark is the centre of a comprehensive tax scam involving CO2 quotas, in which the cheats exploit a so-called ‘VAT carrousel’, reports Ekstra Bladet newspaper.
Police and authorities in several European countries are investigating scams worth billions of kroner, which all originate in the Danish quota register. The CO2 quotas are traded in other EU countries.
Denmark’s quota register, which the Energy Agency within the Climate and Energy Ministry administers, is the largest in the world in terms of personal quota registrations. It is much easier to register here than in other countries, where it can take up to three months to be approved.
Ekstra Bladet reporters have found examples of people using false addresses and companies that are in liquidation, which haven’t been removed from the register.
One of the cases, which stems from the Danish register, involves fraud of more than 8 billion kroner. This case, in which nine people have been arrested, is being investigated in England.
The market for CO2 trade has exploded in recent years and is worth an estimated 675 billion kroner globally.
Denmark is the centre of a comprehensive tax scam involving CO2 quotas, in which the cheats exploit a so-called ‘VAT carrousel’, reports Ekstra Bladet newspaper.
Police and authorities in several European countries are investigating scams worth billions of kroner, which all originate in the Danish quota register. The CO2 quotas are traded in other EU countries.
Denmark’s quota register, which the Energy Agency within the Climate and Energy Ministry administers, is the largest in the world in terms of personal quota registrations. It is much easier to register here than in other countries, where it can take up to three months to be approved.
Ekstra Bladet reporters have found examples of people using false addresses and companies that are in liquidation, which haven’t been removed from the register.
One of the cases, which stems from the Danish register, involves fraud of more than 8 billion kroner. This case, in which nine people have been arrested, is being investigated in England.
The market for CO2 trade has exploded in recent years and is worth an estimated 675 billion kroner globally.
luni, 18 ianuarie 2010
Comisarul desemnat pentru climă a criticat UE că nu a avut un punct de vedere unic la Copenhaga
Daneza Connie Hedegaard, desemnată comisar european pentru climă, a criticat aspru, astăzi, Uniunea Europeană, pentru că nu a fost capabilă “să aibă un punct de vedere unic”, la conferinţa asupra climatului de la Copenhaga, transmite AFP.
Criticată astăzi, în cursul audierilor din Parlamentul European, preşedinta daneză a conferinţei de la Copenhaga a refuzat să-şi asume o parte din responsabilite pentru eşecul său, deşi ea a condus reuniunea aproape până la final. Ulterior, Hedegaard a fost înlocuită de premierul danez, după ce şi-a atras critici.
Hedegaard a spus că este “dezamăgită” de lipsa stabilirii unor obiective constrângătoare la reuniunea de la Copenhaga, dar a estimat că Uniunea Europeană şi preşedinţia daneză nu pot fi considerate vinovate pentru lipsa de angajare a altor ţări.
“Cu siguranţă, există în continuare numeroase lucruri de făcut, dar în ultimii ani s-au schimbat multe şi UE a jucat un rol foarte important pentru a arăta drumul schimbării”, a precizat Hedegaard.
Ea a mai criticat faptul că, “în ultimele ore (ale conferinţei, n.r.) de la Copenhaga, China, India, Japonia, Rusia şi Statele Unite au vorbit pe o singură voce, în vreme ce Uniunea Europeană a expus mai multe poziţii diferite”.
“Câteodată petrecem mult timp pentru a ajunge la un acord între noi, iar când UE participă la negocieri internaţionale, aproape că suntem incapabili să negociem. Trebuie să progresăm în acest sens pentru a-i oferi Europei o voce mai puternică”, a mai spus Hedegaard.
“Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze şi trebuie să lucrăm împreună. Dacă nu vom face acest lucru, vom pierde, dar dacă vom face acest lucru, vom putea câştiga”, a adăugat comisarul danez desemnat pentru mediu.
Sursa: Realitatea TV
Criticată astăzi, în cursul audierilor din Parlamentul European, preşedinta daneză a conferinţei de la Copenhaga a refuzat să-şi asume o parte din responsabilite pentru eşecul său, deşi ea a condus reuniunea aproape până la final. Ulterior, Hedegaard a fost înlocuită de premierul danez, după ce şi-a atras critici.
Hedegaard a spus că este “dezamăgită” de lipsa stabilirii unor obiective constrângătoare la reuniunea de la Copenhaga, dar a estimat că Uniunea Europeană şi preşedinţia daneză nu pot fi considerate vinovate pentru lipsa de angajare a altor ţări.
“Cu siguranţă, există în continuare numeroase lucruri de făcut, dar în ultimii ani s-au schimbat multe şi UE a jucat un rol foarte important pentru a arăta drumul schimbării”, a precizat Hedegaard.
Ea a mai criticat faptul că, “în ultimele ore (ale conferinţei, n.r.) de la Copenhaga, China, India, Japonia, Rusia şi Statele Unite au vorbit pe o singură voce, în vreme ce Uniunea Europeană a expus mai multe poziţii diferite”.
“Câteodată petrecem mult timp pentru a ajunge la un acord între noi, iar când UE participă la negocieri internaţionale, aproape că suntem incapabili să negociem. Trebuie să progresăm în acest sens pentru a-i oferi Europei o voce mai puternică”, a mai spus Hedegaard.
“Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze şi trebuie să lucrăm împreună. Dacă nu vom face acest lucru, vom pierde, dar dacă vom face acest lucru, vom putea câştiga”, a adăugat comisarul danez desemnat pentru mediu.
Sursa: Realitatea TV
luni, 4 ianuarie 2010
Un român emană peste 9 tone de CO2 anual, cu 2 tone peste media UE
Avem propria "amprentă de carbon" în funcţie de stilul de viaţă, de mijlocul de transport utilizat, gadgeturi folosite, aparatura electronică şi electrocasnică. Dar putem recupera, plantând un copac pentru fiecare tonă de dioxid de carbon cu care poluăm anual natura
Un român poluează în medie cu 9,2 tone de dioxid de carbon pe an, cu două tone mai mult decât media europeană. Calculul se face în funcţie de mijlocele de transport folosite, suprafaţa locuinţei, gadgeturile utilizate, aparatura electronică şi electrocasnică, tipul de iluminare şi încălzire şi poartă denumirea de "amprenta de carbon". Aplicaţia, dezvoltată prima dată în Marea Britanie, poate fi acum testată şi de către români, cu sprijinul unei asociaţii non guvernamentale - Generaţia Verde, reprezentată de Şerban Copoţ, ambasador al mediului. Artistul, cunoscut adolescenţilor ca fiind solist al formaţiei Animal X, a fost ales de către Comisia Europeană ca Ambasador al Mediului pentru proiectul "Play to Stop - Europe for Climate". Asociaţiei i s-au alăturat Ministerul Mediului, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti dar şi o universitate particulară.
În ultimele şase luni, circa 20.000 de români au accesat Calculatorul de CO2 pe pe www.generatiaverde.ro cei mai mulţi fiind tinerii din mediul urban. "Amprenta de carbon nu înseamnă doar o constatare a unei realităţi, ea poate fi compensată prin măsuri simple pe care le poate lua fiecare, la el acasă. Ne dorim să interacţionăm cu românii în aşa fel încât să existe un feedback cuantificabil. De exemplu, un copac poate absorbi o tonă de CO2, ceea ce înseamnă că fiecare român ar trebui să planteze vreo nouă puieţi. Mai mult, dacă reuşim să calculăm amprenta de carbon a unor mari companii din România, vom vedea că nivelul poluării este şi mai mare, aşa că vrem să le convingem să ni se alăture în campania de împădurire. Deşi nu există date oficiale, un milion de hectare din România ar putea fi împădurit, la nivel naţional", explică Şerban. Convins că sunt puţini cei care vor ieşi la plantat, artistul se gândeşte la activarea unui număr de telefon unde cei interesaţi pot trimite un SMS care să coste cât un puiet, iar voluntarii Generaţiei Verzi îl vor planta într-una din campaniile viitoare.
România - cu 20 % mai eco, până în anul 2020
Prezent la Conferinţa privind climatul de la Copenhaga, Şerban Copoţ i-a întâlnit pe alţi Ambasadori ai Mediului din alte state, precum Moby sau membrii formaţiei Backstreet Boys. "La noi, 70 la sută din cei pe care îi întrebi cred că ONG-urile ecologice adună gunoaie. Nu cred că este o problemă de educaţie, pentru că mulţi dintre tinerii care ne scriu au întrebări pertinente, ştiu despre ce vorbesc - pentru că au acces la informaţii şi văd ce se întâmplă în lume. Problema este că nu avem o politică sănătoasă şi constantă în această direcţie, iar tinerii sunt cei care vor suporta consecinţele. Gândiţi-vă că industria regenerabilă poate crea 250.000 locuri de muncă, iar până în 2050 va ajunge să producă 500 miliarde de euro, anual", susţine Şerban. O statistică realizată în spaţiul comunitar arată că tinerii consideră schimbările climatice a doua cea mai gravă problemă a omenirii, după sărăcie. La nivel european, Marea Britanie are cel mai puternic program de reducere a emisiilor de CO2, iar Franţa este cea mai avansată din punct de vedere legislativ. Conform politicilor comunitare, până în 2020 România trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie cu 20 de procente fiecare, iar o cincime din energia folosită trebuie să fie din surse regenerabile.
Cum poţi polua mai puţin
Românii care îşi calculează "amprenta de carbon" primesc şi sfaturi despre cum pot reduce nivelul de poluare. Înainte de a se implica în această campanie, Şerban Copoţ polua cu 11 tone de CO2 anual, însă după câteva luni cifra i-a scăzut la 8 tone, apoi la 5,7 tone. Ce a făcut? A renunţat la baie în favoarea duşurilor scurte şi dese: într-o săptămână se economiseşte apă cât să ajungă pentru 1. 000 ceşti de cafea. A renunţat la maşină în favoarea bicicletei, cel puţin pe perioada verii: o maşină obişnuită produce anual 3 tone de CO2, iar atunci când traficul este aglomerat, nivelul de poluare este mai mare în maşină decât afară de cel puţin două ori. Încărcătorul telefonului mobil lăsat în priză şi aparatura lăsată în stand-by consumă până la 70 la sută din energia pe care o consumă când e aprinsă, iar un monitor de PC lăsat aprins toată noaptea consumă aceeaşi energie folosită pentru imprimarea cu laser a 800 de pagini A4.
INFO: Bine de ştiut
Un sfert de litru de ulei de motor contaminează 100 000 litri de apă
Un scutec de unică folosinţă se descompune în 200 de ani
O cutie de aluminiu dispare natural în 100 de ani;
Cojile de banane şi cotoarele de mere dispar în 2 ani;
Mucurile de ţigară dispar în 2 ani;
Pungile de plastic dispar în 30 de ani
gandul.info
Un român poluează în medie cu 9,2 tone de dioxid de carbon pe an, cu două tone mai mult decât media europeană. Calculul se face în funcţie de mijlocele de transport folosite, suprafaţa locuinţei, gadgeturile utilizate, aparatura electronică şi electrocasnică, tipul de iluminare şi încălzire şi poartă denumirea de "amprenta de carbon". Aplicaţia, dezvoltată prima dată în Marea Britanie, poate fi acum testată şi de către români, cu sprijinul unei asociaţii non guvernamentale - Generaţia Verde, reprezentată de Şerban Copoţ, ambasador al mediului. Artistul, cunoscut adolescenţilor ca fiind solist al formaţiei Animal X, a fost ales de către Comisia Europeană ca Ambasador al Mediului pentru proiectul "Play to Stop - Europe for Climate". Asociaţiei i s-au alăturat Ministerul Mediului, Ambasada Marii Britanii la Bucureşti dar şi o universitate particulară.
În ultimele şase luni, circa 20.000 de români au accesat Calculatorul de CO2 pe pe www.generatiaverde.ro cei mai mulţi fiind tinerii din mediul urban. "Amprenta de carbon nu înseamnă doar o constatare a unei realităţi, ea poate fi compensată prin măsuri simple pe care le poate lua fiecare, la el acasă. Ne dorim să interacţionăm cu românii în aşa fel încât să existe un feedback cuantificabil. De exemplu, un copac poate absorbi o tonă de CO2, ceea ce înseamnă că fiecare român ar trebui să planteze vreo nouă puieţi. Mai mult, dacă reuşim să calculăm amprenta de carbon a unor mari companii din România, vom vedea că nivelul poluării este şi mai mare, aşa că vrem să le convingem să ni se alăture în campania de împădurire. Deşi nu există date oficiale, un milion de hectare din România ar putea fi împădurit, la nivel naţional", explică Şerban. Convins că sunt puţini cei care vor ieşi la plantat, artistul se gândeşte la activarea unui număr de telefon unde cei interesaţi pot trimite un SMS care să coste cât un puiet, iar voluntarii Generaţiei Verzi îl vor planta într-una din campaniile viitoare.
România - cu 20 % mai eco, până în anul 2020
Prezent la Conferinţa privind climatul de la Copenhaga, Şerban Copoţ i-a întâlnit pe alţi Ambasadori ai Mediului din alte state, precum Moby sau membrii formaţiei Backstreet Boys. "La noi, 70 la sută din cei pe care îi întrebi cred că ONG-urile ecologice adună gunoaie. Nu cred că este o problemă de educaţie, pentru că mulţi dintre tinerii care ne scriu au întrebări pertinente, ştiu despre ce vorbesc - pentru că au acces la informaţii şi văd ce se întâmplă în lume. Problema este că nu avem o politică sănătoasă şi constantă în această direcţie, iar tinerii sunt cei care vor suporta consecinţele. Gândiţi-vă că industria regenerabilă poate crea 250.000 locuri de muncă, iar până în 2050 va ajunge să producă 500 miliarde de euro, anual", susţine Şerban. O statistică realizată în spaţiul comunitar arată că tinerii consideră schimbările climatice a doua cea mai gravă problemă a omenirii, după sărăcie. La nivel european, Marea Britanie are cel mai puternic program de reducere a emisiilor de CO2, iar Franţa este cea mai avansată din punct de vedere legislativ. Conform politicilor comunitare, până în 2020 România trebuie să reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi consumul de energie cu 20 de procente fiecare, iar o cincime din energia folosită trebuie să fie din surse regenerabile.
Cum poţi polua mai puţin
Românii care îşi calculează "amprenta de carbon" primesc şi sfaturi despre cum pot reduce nivelul de poluare. Înainte de a se implica în această campanie, Şerban Copoţ polua cu 11 tone de CO2 anual, însă după câteva luni cifra i-a scăzut la 8 tone, apoi la 5,7 tone. Ce a făcut? A renunţat la baie în favoarea duşurilor scurte şi dese: într-o săptămână se economiseşte apă cât să ajungă pentru 1. 000 ceşti de cafea. A renunţat la maşină în favoarea bicicletei, cel puţin pe perioada verii: o maşină obişnuită produce anual 3 tone de CO2, iar atunci când traficul este aglomerat, nivelul de poluare este mai mare în maşină decât afară de cel puţin două ori. Încărcătorul telefonului mobil lăsat în priză şi aparatura lăsată în stand-by consumă până la 70 la sută din energia pe care o consumă când e aprinsă, iar un monitor de PC lăsat aprins toată noaptea consumă aceeaşi energie folosită pentru imprimarea cu laser a 800 de pagini A4.
INFO: Bine de ştiut
Un sfert de litru de ulei de motor contaminează 100 000 litri de apă
Un scutec de unică folosinţă se descompune în 200 de ani
O cutie de aluminiu dispare natural în 100 de ani;
Cojile de banane şi cotoarele de mere dispar în 2 ani;
Mucurile de ţigară dispar în 2 ani;
Pungile de plastic dispar în 30 de ani
gandul.info
Europe after Copenhagen seeks new climate directions
The “disaster” of Copenhagen, as Sweden’s environment minister has called the failed climate conference, finds Europe considering how to rebound. Some of the EU member states are backing the idea of a carbon tax imposed at the Union’s frontiers.
The European Union environment ministers have been discussing what to do next, after firm goals were not fixed in the final Copenhagen accord. The Swedish EU presidency chaired a Council meeting in Brussels.
Environment Minister Andreas Carlgren said: “I expect us to discuss both how to continue… but also elaborate on possibilities for alternate ways to work now, because it was a really great failure and we have to learn from that.”
The 27 EU states stuck to their pledge of a 20 percent cut in harmful emissions and a promise of some seven billion euros to help poorer countries — even before a new climate protocol takes effect.
Carlgren said Europe never wavered from its unified position, and he attributed the flunking in Copenhagen mainly to other countries’ lack of will, especially the US and China. The climate talks are expected to resume in Germany next June
euronews
The European Union environment ministers have been discussing what to do next, after firm goals were not fixed in the final Copenhagen accord. The Swedish EU presidency chaired a Council meeting in Brussels.
Environment Minister Andreas Carlgren said: “I expect us to discuss both how to continue… but also elaborate on possibilities for alternate ways to work now, because it was a really great failure and we have to learn from that.”
The 27 EU states stuck to their pledge of a 20 percent cut in harmful emissions and a promise of some seven billion euros to help poorer countries — even before a new climate protocol takes effect.
Carlgren said Europe never wavered from its unified position, and he attributed the flunking in Copenhagen mainly to other countries’ lack of will, especially the US and China. The climate talks are expected to resume in Germany next June
euronews
Abonați-vă la:
Postări (Atom)