California va avea cel mai mare parc eolian din lume

Compania specializata in energii regenerabile Terra-Gen Power LLC a inaugurat recent locul in care va fi construit cel mai mare parc eolian din lume. Locatia este in centrul Californiei, iar proiectul va genera circa 1.550 megawati de energie eoliana, informeaza Reuters.

Cu sprijinul grupului de investitori ArcLight Capital, Terra-Gen spera ca acest parc eolian, ce va folosi turbine Vestas si General Electric din Danemarca, va furniza electricitate pentru 1,1 milioane de oameni incepand din 2011 si va crea peste 3.000 de locuri de munca.

Proiectul in care Terra-Gen investeste 1,6 miliarde de dolari evidentiaza modul in care energia eoliana castiga teren pe piata energetica si se dovedeste a fi o alternativa viabila la carbune si petrol.

Industria energiei eoliene din SUA a instalat o capacitate record de peste 10.000 de megawati in 2009. Potrivit Asociatiei Americane a Energiei Eoliene, energia vantului acopera aproximativ 2% din productia de electricitate din SUA, mai multa fata de 1,3% cat se inregistra in urma cu un an. In 2009, vantul acoperea aproape jumatate din toata productia de energie regenerabila a statului.

ONG-urile se opun derogarii cerute de Guvern pentru 13 companii poluatoare

ONG-urile de mediu se opun derogarii pe care Guvernul Romaniei a solicitat-o Comisiei Europene pentru a scuti de plata unor penalizari de 21,3 milioane de euro 13 companii care au depasit cantitatea alocata de emisii de gaze cu efect de sera.

In urma cu cateva saptamani, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului si Departamentul pentru Afaceri Europene au prezentat in sedinta de Guvern un memorandum pentru suspendarea sanctiunii, motivand ca este prima data cand se aplica penalizari in Romania si ca acestea ar avea impact economic si social.

Cele 13 companii sunt Oltchim Ramnicu-Valcea (OLT), TMK - Resita, EGGER Romania, Fabrica de Caramizi Vaslui, Prefab Construct, Rafinaria Steaua Romana, Teraplast GP, Donalam, Zaharul Oradea, Ceramus, Forever Pipe, Monsanto Romania si CERAM Material Construct. Din cele 21,3 milioane de euro pe care companiile ar trebui sa le platesca drept penalizari pentru 213.147 de certificate de emisii pe care nu le-au returnat in termenul legal, Oltchim are de platit 14,3 milioane.

„Nu este furnizata o analiza care sa explice cum au ajuns aceste companii sa depaseasca numarul de emisii alocate, intr-o perioada marcata de criza economica. Stim ca exista companii in Romania care detineau certificatele necesare pentru a fi returnate in Registrul National al Emisiilor de gaze cu efect de sera, pe care insa le-au vandut pentru a-si acoperi costuri de operare. Prin urmare este de datoria autoritatilor publice centrale sa analizeze cazul fiecarei companii dintre cele 13. Este absolut necesar sa identificam motivele reale pentru care doua ministere doresc sa pagubeasca bugetul public de fonduri absolut necesare in aceasta perioada”, a declarat Lavinia Andrei, presedinte al Fundatiei TERRA Mileniul III.

Fundatia Terra Mileniul III considera ca aplicarea acestei derogari ar fi discriminatorie pentru companiile care au respectat cantitatea de emisii alocata si afecteaza functionarea pietei carbonului.

Printre cele 13 companii pentru care Guvernul cere derogare se numara Monsanto Romania, unul dintre cei mai importanti jucatori de pe piata Organismelor Modificate Genetic. Ramona Duminicioiu, presedintele Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic considera ca este „absurd ca Guvernul sa se implice in ajutaea unei companii private care incala reglementarile UE”.

„Guvernul merge pana la reprezentarea companiilor in fata UE ca un avocat si nu inteleg de ce, in loc sa se ocupe de problemele reale, le face servicii unor companii poluatoare”, a declarat pentru Green Report Ramona Duminicioiu.

Anual, fiecare companie primeste un numar de certificate corespunzator unei cantitati de emisii de dioxid de carbon pe care o poate emite. Pana pe data de 30 aprilie, companiile sunt obligate sa restituie Registrului National al Emisiilor de Gaze cu efect de sera un numar de certificate egal cu cantitatea totala de emisii provenite de la instalatia respectiva in anul calendaristic anterior. Pentru nerespectarea acestui termen-limita, companiile sunt penalizate si trebuie sa plateasca 100 de euro pentru fiecare tona de dioxi de carbon emisa in atmosfera, bani ce merg catre Fondul de Mediu.

In perioada 2008-2012, aproximativ 300 de instalatii din Romania au dreptul sa emita un total de 379,7 milioane tone de emisii de gaze cu efect de sera, respectiv 75,9 milioane tone anual.

CEZ se asteapta la profit bogat de pe urma eolienelor din Constanta

CEZ estimeaza ca va finaliza proiectul eolian de la Fantanele si Cogealac la jumatatea anului 2012 si se asteapta ca aceasta investitie sa dubleze profitul EBIDTA inregistrat de grupul ceh in Romania in anul urmator, informeaza Mediafax.

"Ne asteptam ca proiectul sa fie complet operational la jumatatea lui 2012, iar din 2013 sa ne dubleze EBIDTA (profitul inainte de dobanzi, taxe, depreciere si amortizare - n.r.) inregistrat in Romania", a declarat, luni, Jan Veskrna, CEO al CEZ Romania.

CEZ anticipeaza pentru acest acest an o crestere a veniturilor din Romania de la 1,5 miliarde lei la 1,6 miliarde lei si un avans al EBIDTA de la 252 milioane lei la 390 milioane lei.

Dezvoltarea parcului eolian din judetul Constanta va presupune investitii totale de 1,1 miliarde de euro.

Grupul ceh este prezent in Romania pe segmentul furnizarii, distributiei si productiei de energie.

Investitiile verzi ies din criza

Interesul corporatiilor pentru investitiile in protectia mediului, sanatate si siguranta se afla pe o panta vizibil ascendenta, arata un sondaj realizat in lunile iunie si iulie, in Statele Unite, de reputata publicatie GreenBiz.com. Bugetele alocate investitiilor verzi, dar si numarul locurilor de munca create de acestea au inceput sa creasca semnificativ, sunt cele doua concluzii principale ale sondajului. Studiul bi-anual, dedicat indicatorilor de pe piata ”verde”, a fost realizat in randul a 3.150 de reprezentanti ai companiilor americane, dintre care 43% sunt companii mari, cu venituri anuale de peste un miliard de dolari.

Clientii cer strategie de mediu

Cea mai mare schimbare remarcata fata de penultimul sondaj, realizat la finele anului 2009, este faptul ca strategia corporatista ”verde” a companiilor nu mai are ca principal motor aspectul economic si financiar, ci o tot mai mare cerere venita din partea clientilor. In schimb, pentru companiile mici, ratiunile economice raman principala motivatie de a investi in protectia mediului.

In ciuda crizei, investitiile ”verzi” au intrat pe un trend ascendent puternic. Daca in 2009, doar 63% dintre companiile mari declarau ca vor cheltui pe initiative de mediu, sanatate si siguranta o suma cel putin egala cu cea a anului anterior, procentul de anul acesta a crescut la 84%. Totodata, 70% dintre companiile cu venituri sub un miliard de euro au raportat ca investitiile din 2010 vor ramane la acelasi nivel sau vor creste fata de cele din 2009.

In ce priveste piata locurilor de munca, aceasta incepe sa se dezghete o data cu crearea de noi slujbe dedicate protectiei mediului si sustenabilitatii, in special in cazul companiilor mari. La inceputul anului 2009, 27% din companiile mari raportau blocarea locurilor de munca, iar doar 8% isi anuntau planuri de a dezvolta departamentele de mediu. Astazi se inregistreaza o schimbare majora la acest capitol, doar 11% dintre companii anuntand blocarea angajarilor, in vreme ce 28% au planuri de dezvoltare a departamentelor de mediu.

Cuvant de ordine: eficienta energetica

Reducerea consumului de energie prin aplicarea de masuri de eficienta continua sa fie cea mai importanta initiativa pentru companiile americane, indiferent de marimea acestora, mai arata sondajul GreenBiz.com. Astfel, 34% din companiile mari si 26% din companiile mici vad reducerea consumului de energie ca pe cea mai importanta masura de mediu, care reduce in acelasi timp si costurile.

Companiile mari si firmele mici au insa viziuni diferite cand vine vorba de mentinerea investitiilor vezi in topul prioritatilor corporatiste. In vreme ce doar 18% din companiile mari sunt preocupate de dificultatile de continuare a investitiilor verzi, procentul creste la 30% în cazul companiilor mici. Acest lucru reflecta faptul ca initiativele de mediu au devenit parte integranta a strategiei corporatiste in companiile mari, fara sa mai fie considerate optionale.

Mediul, punct central al inovatiilor

Acelasi sondaj subliniaza faptul ca investitiile in inovatia si dezvoltarea de noi produse verzi continua sa creasca, aceasta fiind de altfel singura zona care nu a inregistrat scaderi in ultimul an si jumatate. Astfel, 85% din companiile mari au raportat anul acesta investitii egale sau mai mari decat cele de anul trecut.

Chestionate in legatura cu existenta unei strategii de inovatie la nivelul managementului, 84% din companiile mari si 82% din companiile mici au raspuns pozitiv. 96% din companiile mici au indicat de altfel ca protectia mediului si produsele verzi reprezinta un aspect cheie in strategia lor de inovatie.

UE ne acorda un milion de euro pentru programe de mediu

Uniunea Europeana va acorda Apelor Romane si unei fundatii transilvanene un milion de euro dupa ce a aprobat doua proiecte referitoare la managementul integrat al apei si la protejarea unei zone verzi din zona Sighisoara - Tarnava Mare, potrivit site-ului oficial europa.eu, consultat de Mediafax.

In total, Comisia Europeana ofera 250 de milioane de euro pentru 210 astfel de proiecte, aprobate in cadrul programului amplu LIFE+ (Viata pe plus – n.r.), derulat in perioada 2007 – 2013.

ONU cauta un „plan B” in lipsa unui acord post Kyoto

ONU ia in calcul reducerea numarului de state implicate in negocierile climatice, astfel incat sa se ajunga cat mai rapid la un acord global de reducere a emisiilor de carbon, care sa inlocuiasca protocolul de la Kyoto, scrie The Guardian.

Intr-un document publicat ieri, Conventia Cadru a ONU pentru Schimbari Climatice a subliniat ca este nevoie de un plan de rezerva in cazul in care negocierile nu se concluzioneaza cu un acord post Kyoto, care expira in 2012.

Statele care au ratificat protocolul e la Kyoto au cerut ONU sa incerce sa evite un vid legislativ dupa expirarea actualului protocol. Masurile de urgenta care ar putea fi luate pentru a grabi adoptarea unui nou acord ar fi reducerea numarului de state care sa isi stableasca tinte noi de emisii sau extinderea strategiei actuale pana in 2013 – 2014, arata documentul ONU.

Protocolul de la Kyoto a stabilit tinte de reducere a emisiilor de dioxid de carbon pentru 40 de state dezvoltate, in perioada 2008-2012. Conform reglementarilor existente, o noua serie de tinte trebuie stabilite de cel putin 143 de state.

Insa un nou acord parte foarte indepartat si chiar dupa votare, implementarea lui ar necesita ratificarea din partea a peste 100 de state. Procesul de ratificare a protocolului de la Kyoto a durat opt ani.

ONU se afla in cel de-al treilea an de negocieri pentru un nou acord, dupa ce a ratat deadline-ul din decembrie, de la summitul din Copenhaga, cand perspectiva unei noi intelegeri globale a fost amanata pentru summitul din noiembrie, de la Cancun.

Japonia pune taxe pe energia conventionala

Consumatorii japonezi vor plati mai mult la facturile de electricitate odata cu adoptarea unui plan guvernamental care urmareste triplarea capacitatii de energie regenerabila generata in urmatorii zece ani si reducerea emisiilor de dioxid de carbon, informeaza Reuters.

Companiile de utilitati vor fi nevoite sa isi cumpere electricitate din surse regenerabile intr-o anumita cota incepand cu 2012, a declarat ministrul Comertului din Japonia.

Costuile vor fi transferate consumatorilor in cadrul unei scheme folosita deja in Germania si Spania. O schema-pilot pentru comertul energiei solare in Japonia este deja in vigoare din luna noiembrie a anului trecut. Guvernul acorda astfel subventii si scutiri de taxe proprietarilor de locuinte care folosesc panouri solare, precum si dezvoltatorilor de surse de energie regenerabila.

Ministerul estimeaza ca noul plan ar putea creste capacitatea de electricitate verde cu 50.000 de megawati in urmatorii zece ani, triplu fata de nivelul actual.

Noul plan poate ajuta Japonia sa isi atinga tintele de reducere a emisiilor cu 25% pana in 2020 fata de nivelul din 1990 si se incadreaza in strategia de crestere economica, folosind enrgia curata drept motor de crestere si de creare de noi locuri de munca.

Sursele de energie regenerabila insumeaza 6% din consumul de energie din Japonia, jumatate fiind energie hidro. Tokio si-a stabilit o tinta de crestere pana la 10% in urmatorii zece ani.