ANALIZA: Masurile climatice la nivel global vor astepta inca doi ani

Masurile ambitioase la nivel global menite sa elimine cauzele schimbarilor climatice vor mai avea de asteptat cel putin doi ani, pana cand se vor estompa efectele crizei financiare.

Vestea nu e prea buna, avand in vedere ca un recent raport american trage un nou semnal de alarma, aratand ca ultimele trei decenii au inregistrat unul dupa altul recorduri de temperaturi la nivel global, subliniaza o analiza a agentiei Reuters.

Recesiunea care a lovit statele industrializate a concentrat in primul rand atentia asupra costurilor pe care le implica reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera (GHG). Iar argumentele ecologistilor au suferit la randu-le o lovitura serioasa in decembrie, la reuniunea COP 15 de la Copenhaga, cand liderii lumii au esuat in adoptarea unui acord de reducere a emisiilor.

Negocierile climatice au continuat si la reuniunea ONU de la Bonn, din aceasta saptamana, insa proiectul acordului e la fel de vag in privinta tintelor sau a calendarului reducerii de emisii. ”Banuiesc ca vom avea parte de o lunga perioada de incetinire a avansului pe aceasta cale. Vom avea nevoie de doi – trei ani de-acum incolo pentru a atinge acel momentum politic necesar”, comenteaza Tom Burke, analist la Imperial College din Londra.

Piata globala a energiei va atinge noi recorduri in 2010, gratie sprijinului si subventiilor, insa un acord climatic ar impulsiona investitiile verzi cu mult peste actualul nivel, de 200 de miliarde anual. Consensul global ar adauga totodata noi presiuni pentru introducerea sistemelor nationale de reducere a emisiilor.
Iata insa ca SUA si Australia au confirmat saptamana trecuta ca vor amana legislatia necesara pentru instalarea sistemelor „cap and trade”.

In cel mai bun caz, legislatia climatica va fi adoptata in SUA numai daca presedintele Barack Obama va reusi sa castige al doilea mandat la Casa Alba, in 2013, este de parere profesorul Robert Stavins, de la Harvard University. Amanarile din SUA vor crea o ”dezamagire majora” in randul guvernelor si grupurilor ecologiste, comenteaza si Robert Watson, om de stiinta si oficial al ministerului britanic al Mediului. ”Oare ce fel de semnal transmite acest lucru celorlalte guverne, in perspectiva viitoarelor negocieri de la Cancun si mai departe?”, se intreaba acesta acesta, referindu-se la urmatoarea mare conferinta pe schimbari climatice a ONU, ce va avea loc la finele anului, in Mexic. Negocierile COP 16 vor avea ca scop semnarea unui nou acord global care sa inlocuiasca actualul Protocol de la Kyoto, care expira in 2012.

Tinta 2 Celsius, imposibil de atins

Negocierile din ce in ce mai lipsite de vlaga sunt cauzate partial si de o anumita recunoastere a neputintei.

”Guvernele au incercat sa se uite putin mai incolo si au vazut ce va implica crearea unui sistem energetic neutru din punct de vedere al carbonului si si-au zis ?”, explica Tom Burke.

Cand vorbim de schimbarile necesare pentru a stopa schimbarile climatice ne referim in principiu la renuntarea modelului de business specific companiilor petroliere, mai arata el.

In conditiile amanarilor din SUA si Australia, China si alte economii emergente vor opune o rezistenta mai scazuta din partea industriilor bazate pe combustibili fosili. In ciuda ambitiilor sale in sectorul energiilor regenerabile, emisiile de carbon ale Chinei cresc. Insa actiunea trebuie sa inceapa din statele dezvoltate, considerate jucatorii cheie in procesul ONU.

Tinta pe termen lung, de limitare a cresterii temperaturii globale la 2 grade Celsius pana la sfarsitul secolului, pare astazi imposibil de atins. “Tinta este de neatens din motive tehnice”, explica Richard Tol, profesor cercetator la Institutul de Cercetare Economica si Sociala din Dublin. La randu-I, Robert Stavins o considera “imposibil de atins, din ratiuni politice”.

La acestea contribuie, fara indoiala, si “climategate”-ul de la sfarsitul anului trecut, cand raportul ONU privind schimbarile climatice a fost pus sub semnul intrebarii dupa descoperirea a doua mari erori.

Mediul privat promoveaza legislatia de mediu

Locuitorii Bucurestiului si judetului Ilfov vor primi in urmatoarea perioada brosura “Ecoatitudine”, realizata de Agentia pentru Protectia Mediului si Garda de Mediu cu fonduri provenite din mediul privat. Acesta este un prim semn ca, in absenta fondurilor publice destinate informarii populatiei, companiile inteleg sa sustina promovarea legislatiei de mediu.

Brosura “Ecoatitudine”, realizata in colaborare cu grupul de presa ”Reporter”, contine informatii utile cu privire la legislatia de mediu si la obtinerea actelor de reglementare si a fost editata in cadrul proiectului “Ecoatitudine: Responsabilitate, Informatie, Actiune”.

“Initiativa se datoreaza modificarilor legislative din domeniul mediului din ultima perioada. Incercam sa punem in tema atat agentii economici, cat si populatia, cu prevederile legislatiei de mediu”, a declarat Mihaela Saceanu, director al Agentiei Regionale pentru Protectia Mediului Bucuresti (ARPMB). Ea a propus ca brosura Ecoatitudine sa fie distribuita si in scoli.

Site de legislatie de mediu

Brosura va fi publicata in 200.000 de exemplare, care vor fi distribuite prin posta si prin intermediul primariilor, in Bucuresti si in judetul Ilfov.
Potrivit initiatorilor proiectului, brosurile vor ajunge in proportie de 60% la agentii economici si 40% la populatie. “Proiectul incearca sa faca primul pas catre normalitate si sa faca trecerea de la vorbe la fapte”, a declarat Stere Cretu, directorul Grupului de presa “Reporter”.

Diseminarea informatiilor legislative va fi completata prin organizarea unui workshop si prin realizarea unui site de legislatie.
Initiativa a fost sustinută de Vivani Salubritate, Setcar S.A. Brăila, OMV Petrom S.A., Romaqua Group S.A. BORSEC şi S.C. Picovit Rom - Impex
S.R.L

Parc eolian de 200 MW la Casimcea

Dobrogea va avea un nou parc eolian, construit prin intermediul unui parteneriat romano-austriac, potrivit unui proiect aflat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor.

Proiectul presupune amplasarea a 43 de turbine eoliene cu o capacitate totala de pana la 201MW in apropierea comunei Casimcea, judetul Tulcea. Energia electrica anuala neta estimata a fi produsa prin activitatea proiectului este de aproximativ 608 GWh, când proiectul va fi complet operational.

Inceperea lucrarilor de constructiei a parcului eolian este estimata pentru iunie 2011, iar exploatarea acestuia este programata pentru ianuarie 2012.

Reducere de peste 550.000 t CO2

Proiectul este dezvoltat de S.C. Alpha Wind S.R.L. şi SC CAS Regenerabile SRL, cu capital austriac, prin mecanismului de Implementare in Comun (JI). Potrivit documentului aflat in dezbatere publica, proiectul eolian de la Casimcea va dispune de 43 de turbine de ultima generatie, cu o putere de 2,3 MW pe turbina.

Energia electrica va fi introdusa in retea la o noua statie de transformare de 400/110kV, amplasata la vest de de satul Rahman, care va fi construita de dezvoltatori.

Studiile efectuate de dezvoltatorii proiectului arata ca, prin inlocuirea producerii de energie electrica pe baza de combustibili fosili din reteaua electrica nationala se vor reduce aproximativ 560.124 t de CO2 pe an.

Borbely cere gestionarea deseurilor in Buzau

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a atras atentia consilierilor judeteni din Buzau, care blocheaza de mai multe luni un proiect de gestionare a deseurilor, ca trebuie sa-si schimbe atitudinea si sa voteze pentru implementarea proiectului, in caz contrar riscand sanctiuni de la autoritati, anunta Mediafax.

Borbely, a declarat, joi, la Buzau, ca proiectul privind Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in judetul Buzau, denumit Masterplan, trebuie aprobat de consilierii judeteni buzoieni.

Ministrul a spus ca, daca alesii din Consiliul Judetean nu vor aproba proiectul, Buzaul va pierde 35 de milioane de euro, bani care ar veni de la Uniunea Europeana, iar pentru acest lucru consilierii vor fi aspru sanctionati de electorat.

Borbely a adaugat ca, daca Masterplan-ul nu se va aproba, Uniunea Europeana va sanctiona dupa 2014 ministerul de resort, iar ministerul, la randul sau, isi va indrepta sanctiunile catre Consiliul Judetean si catre cei care nu au vrut sa voteze pentru implementarea proiectului.

In acest context, ministrul Mediului i-a invitat pe factorii responsabili de la Buzau la Bucuresti, pentru a le explica personal cum se va realiza proiectul privind gestionarea deseurilor in judetul mentionat.

"Ii invit saptamana viitoare pe toti cei interesati la Bucuresti, sa clarificam aceste probleme, altfel, daca intr-o luna de zile nu se va aproba Masterplan-ul, judetul Buzau este in pericol de a pierde 35 de milioane de euro destinati implementarii acestui sistem. Nu putem creste costurile sistemului de gestionare a deseurilor pe spinarea cetateanului", a declarat ministrul Mediului.

PDL si PNL blocheaza proiectul

Cei care blocheaza de mai multe luni aprobarea Masterplan-ului sunt consilierii PDL si PNL, care au respins proiectul de patru ori ani pana acum.

"Este un proiect de o importanta deosebita pentru comunitatea buzoiana, un proiect pe care consilierii PNL si PDL il iau in deradere, de fapt e o bataie de joc la adresa locuitorilor judetului Buzau, pentru ca nu dau posibilitatea celor indreptatiti sa intocmeasca proiectul si sa-l depuna la Ministerul Mediului, pentru accesarea unui program de finantare de 33,5 milioane de euro cu o contributie a Consiliului Judetean de doar 2,6 milioane de euro. Cred ca aici sunt alte interese si ar fi interesant ca si alte organisme ale statului sa se intereseze de acest lucru", a declarat, la ultima sedinta a CJ Buzau, presedintele Victor Mocanu.

Proiectul prevede realizarea unor rampe ecologice in noua zone din judet si ar urma sa se dezvolte pe o perioada de 30 de ani, cele mai multe fonduri urmand sa vina de la Uniunea Europeana.

In prezent, in judetul Buzau exista o singura rampa ecologica, la Galbinasi, care apartine societatii RER. Prin blocarea proiectului, Buzau ar putea pierde o finantare de peste 33 de milioane de euro din partea Uniunii Europene.

Actionarii Oltchim cer socoteala conducerii pentru penalizarile CE

"Suparati" ca Oltchim are de platit o penalizare de 14,3 milioane de euro pentru nereturnarea la timp a certificatelor de emisii de noxe, actionarii combinatului cer explicatii managementului. Grupul industrial PCC SE, care detine o participatie de 12%, a cerut si Comisiei Europene o investigatie in ce priveste motivul real pentru care Oltchim nu a respectat legislatia comunitara.

Recent, Guvernul a cerut CE o derogare pentru a scuti de la plata unor penalizari de 21,3 milioane de euro un numar de 13 companii care nu au returnat certificatele de emisii. Din aceasta suma, datoria Oltchim se ridica la 14,3 milioane de euro.

PCC mentioneaza ca obligatiile companiilor romanesti nu sunt cu nimic diferite fata e cele ale companiilor europene. Toate statele UE sunt datoare sa implementeze un sistem de cot de emisii, alocate si comercializate in spatiul comunitar.

„Managementul Oltchim nu poate sustine ca nu era la curent cu aceasta legislatie sau ca a interpretat-o gresit, deoarece Oltchim nu este in primul sau an de aplicare a legislatiei privind cotele de emisii, ci in al treilea an - potrivit Planului Anual de Alocare, companiei Oltchim i-au fost alocate cote de emisii incepând cu anul 2007”, considera grupul industrial PCC.

Cand au cerut suspendarea sanctiunii, Ministerul Economiei, Ministerul Mediului si Departamentul pentru Afaceri Europene au motivat ca este prima data cand se aplica penalizari in Romania si ca acestea ar avea impact economic si social.

Oltchim spune ca a interpretat legea gresit

Conducerea Oltchim s-a aparat in urma cu o saptamana, aratand ca detinea certificatele la 30 aprilie 2010 si ca returnarea certificatelor catre Registrul National al Emisiilor de Gaze cu efect de sera a fost intarziata din cauza unei erori de interpretare a prevederilor legale, independente de managementul companiei.

Grupul PCC sustine totusi ca legislatia privind emisiile este foarte clara si nu a avut loc nicio modificare recenta care sa indreptateasca Oltchim sa nu isi indeplinasca obligatiile.

„Exista riscul ca orice derogare acordata Oltchim de la plata penalizarii sa fie asimilata unui ajutor de stat, având in vedere ca majoritatea companiilor din România si-au indeplinit obligatiile referitoare la returnarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera”, sustine PCC.

Pentru ca Oltchim sa redevina viabila, PCC considera ca sunt necesare restructurarea eficienta a activitatii companiei, a proceselor sale tehnologice, si de schimbarea conducerii ineficiente care nu respecta standardele de afaceri si cadrul legislativ european.

Pata de petrol in largul Louisianei

O pata de petrol de dimensiuni reduse este vizibila deasupra putului de petrol lovit de o barja, in largul coastelor statului Louisiana, a comunicat Paza de Coasta din SUA, informeaza AFP, citat de Mediafax.

Putul de petrol, situat la 104 kilometri sud de New Orleans (sudul Statelor Unite), intr-o zona mlastinoasa accesibila doar cu nava, s-a rupt dupa ce a fost lovit de o barja trasa de un remorcher.

Martorii au declarat ca au vazut petrol tasnind la o inaltime de sase metri din put, acesta fiind instalat la 1,8 metri sub apa. Paza de Coasta a precizat ca nu este in masura sa confirme aceste informatii.

Potrivit Pazei de Coasta, doar o mica pata de petrol este vizibila la suprafata, chiar deasupra putului.

"Vapori de gaze si de apa ies la suprafata, precum si o cantitate mica de petrol", a declarat amiralul Thad Allen, responsabil de gestionarea scurgerilor de petrol.

O echipa a Pazei de Coasta din Mobile (Alabama, sud) si un elicopter din New Orleans cu un inspector de poluare marina la bord au fost trimise la fata locului.

Accidentul nu are nicio legatura cu mareea neagra care afecteaza Golful Mexic de trei luni.

Eolica intra in “vanarea de vant” de la Cogealac

Compania Eolica Dobrogea, aflata in concurenta cu grupul CEZ in calitatea de dezvoltator al viitorului parc eolian aI berdrola de la Cogealac, a solicitat primariei comunei organizarea unui referendum.

Prin acesta, membrii comunitatii locale ar urma sa hotarasca modul in care va fi folosit potentialul energetic eolian al zonei, anunta un comunicat de presa al companiei.

Mai exact, acestia ar trebui sa indice carei companii ii vor inchiria terenurile pe care vor fi construite turbinele eoliene.

Eolica Dobrogea, spun reprezentantii companiei, a parcurs toate etapele prevazute de legislatia in vigoare si a obtinut aprobarea Studiului de Solutie pentru conectarea la reteaua electrica de transport pentru 1.500 MW, Avizul Tehnic de Racordare pentru 600 MW si avizarea Proiectului Tehnic al Statiei electrice de transformare 220/400 kV Extindere Tariverde de catre Transelectrica.

Deocamdata, la solicitarea Eolica nu are cine sa raspunda, avand in vedere ca aseara primarul comunei Cogealac, Kati Hristu, a fost arestat pentru incitare la violentele de luni, soldate cu cinci raniti.

Pregatiri pentru faza a doua

“S.C. Eolica Dobrogea S.R.L. isi exprima speranta ca intelegerea si calmul vor fi reinstaurate la Cogealac si ca tulburari de genul celor mentionate vor ramane o amintire urata. Eolica Dobrogea isi desfasoara activitatea in deplina legalitate, cu respectarea proprietatii private si a principiilor de auto-determinare locala”, scriu reprezentantii Eolica in comunicat.

Eolica a depus recent documentatiile tehnice pentru avizarea fazei a doua de dezvoltare a viitorului parc eolian de 600 MW, precum si pentru incheierea Contractului de Racordare la sistemul energetic cu operatorul de sistem de transport.

Eolica dezvolta centrale energetice eoliene cu o capacitate de 1.500 MW in comunele Corbu, Sacele, Istria, Mihai Viteazu, Cogealac, Mihai Kogalniceanu din judetul Constanta si comunele Baia, Beidaud si Casimcea din judetul Tulcea.

Este vorba despre una dintre cele mai mari proiecte de centrale energetice eoliene de uscat din lume.