Romania obtine expertiza internationala pentru captarea de CO2

Proiectele romanesti de cercetare in domeniul tehnologiilor de captare si stocare a dioxidului de carbon vor beneficia de expertiza unor specialisti internationali, dupa ce Ministerul Economiei a devenit, la finalul lunii trecute, membru al Global Carbon Capture and Storage (CCS) Institute, cu sediul la Canberra, Australia.

Primul proiect romanesc ce va fi analizat de specialistii Institutului este unul demonstrativ si vizeaza captarea si stocarea carbonului in Romania pentru blocul nr.6 de 330 MW la al complexului energetic Turceni, bloc reabilitat, cu functionare pe lignit.

CCS la scara comerciala

”Includerea ministerului Economiei in aceasta initiativa multinationala, constituita in scopul accelerarii implementarii si dezvoltarii tehnologiilor de captare si stocare a dioxidului de carbon la nivel mondial, reprezinta o oportunitate de a prelua experienta altor organizatii privind tehnologiile CCS in elaborarea unor proiecte romanesti”, se arata pe site-ul institutiei.

Apartenenta la Global CCS Institute presupune schimbul de cunostinte, informatii si expertiza referitor la dezvoltarea proiectelor CCS la scara comerciala, sigure, rentabile si sustenabile din punct de vedere al mediului.

De asemenea, includerea MECMA in aceasta grupare va permite transferul de tehnologii de captare, transport si stocare a emisiilor de dioxid de carbon si furnizarea de expertiza cu privire la costurile si beneficiile asociate acestor solutii.

Legislatie ambigua si ”taxe de prietenie” – reteta afacerii eoliene in Romania

Legile romanesti care reglementeaza domeniul energiei eoliene sunt greoaie, stufoase, contradictorii si necorelate, se arata in studiului „Coruptibilitatea legislatiei – Studiu de caz – utilizarea energiei eoliene in Romania”, lansat astazi de Asociatia ALMA-RO. Cercetarea semnaleaza principalele piedici in dezvoltarea acestui secor, concluzionand ca nu exista suficienta vointa politica pentru a sprijini dezvoltatorii.

Cercetarea analizeaza deficientele cadrului legislativ pentru promovarea energiilor regenerabile in Romania din punct de vedere al coruptibilitatii legislatie. Aceste deficiente, cuprinse in concluziile raportului, au fost subliniate, potrivit autorilor, de conflictele recente privind parcul eolian de la Cogealac.

Birocratia genereaza coruptia

Birocratia exagerata si necorelarea reglementarilor fac ca avizele sa poata fi acordate preferential. Potrivit studiului, un proiect eolian dezvoltat in Romania are nevoie de nu mai putin de 85 de avize, in conditiile in care nu exista un ghid de buna practica cu o schema coerenta de autorizare.

Birocratia excesiva in domeniu se suprapune unei reactii intarziate a autoritatilor locale, ducand la o durata de aproximativ doi ani de la initierea procesului de autorizare si pana la implementare.

Numarul mare de documente a dus la aparitia firmelor care le obtin contra unor sume foarte mari. De cele mai multe ori, acestea au legatura cu oameni politici.

Cogealac, simptomul unui fenomen

”Ce s-a intamplat la Cogealac a fost doar varful aisbergului din perspectiva coruptiei din acest sector si sunt sanse ca acest fenomen sa se extinda”, a avertizat Adrian Badila, presedintele ALMA-RO.

Potrivit directorului executiv al asociatiei, Eliza Teodorescu, susceptibilitatea coruptiei in domeniul energiei regenerabile este cauzata de ambiguitatea legii. In interviurile realizate cu investitori, autorii studiului au descoperit conceptul de ”taxa de prietenie”. ”Schimbarea legislatiei atrage in general nemultumirea investitorului care dupa ce a invatat unde si cat sa unga rotitele sistemului, trebuie sa reia procesul”, a mai spus Badila.

Daca in Spania sau Germania obtinerea documentelor necesare dureaza de la o luna la cinci, in Romania este nevoie de cel putin doi ani pentru avizare. Procedurile greoaie incurajeaza doar companiile mari, tinzandu-se spre monopol.

Ingramadeala pentru accesul la retea

”Potentialul eolian al Romaniei este o prioritata trambitata de ani de zile la nivel national, exista niste tinte asumate de Romania si se presupune ca autoritatile ar trebui sa existe un sprijin real pentru investitori. In practica avem o lege frumoasa din 2008, care nu are nici in acest moment norme de aplicare, ceea ce mentine ambiguitatea si nesiguranta investitiilor”, a mai spus Badila. El a explicat ca o lege cu formulari de tipul ”poate sa” este generatoare de coruptie in orice legislatie.

In afara de acest aspect, investitorii se confrunta cu o competitie acerba pentru accesul la reteaua nationala. Compania Transelectrica a anuntat ca poate sa tranziteze 3.000 MW, dar numai pentru zona Dobrogei s-au facut proiecte ce totalizeaza 18.000 MW.

”Nu exista un ghid oficial al dezvoltatorului, cum se intampla in alte tari europene. De multe ori aceasta ambiguitate meninuta cu buna stiinta trezeste reactii diverse, de la adaptare prin unsul rotitelor din sistem, pana la abandonul proiectului”, a spus Eliza Teodorescu.

Ea a mentionat ca exista probleme si in ceea ce priveste transparenta, autoritatile publice fiind opace, ceea ce determina partile sa opereze cu informatii neoficiale vehiculate in presa. Un exemplu in acest sens este jocul de ping-pong cu normele de aplicare a Legii 220/2008, pe care Ministerul Economiei le-a pus pe rand in responsabilitatea ANRE-ului, apoi a Oficiului Concurentei.

Protectia mediului, pe ultimul loc

O alta cauza de interziere a proiectelor este avizul de mediu. Acesta este solicitat spre finalul procesului de autorizare, faza in care intervin si ONG-urile de mediu. De multe ori, atat ONG-urile cat si autoritatea de mediu se vad in fata faptului implinit.

In plus, sistemul de autorizare este foarte restrictiv. ”Potrivit ANPM, investitorii trebuie sa mearga prima oara la aceasta autoritate pentru aviz, in contextul in care exista doar doua persoane abilitate pentru acest domeniu. In plus, nu exista o harta comuna care sa indice ariile protejate si zonele cu potential eolian in atara noastra, astfel incat firmele sa nu se mai regaseasca in situatia de a cauta si cumpara teren despre care afla ulterior ca se afla in arie protejata”, a spus Eliza Teodorescu. Pana in prezent niciun proiect eolian nu a primit refuz la acordul de mediu, desi majoritatea se afla in arii protejate.

Una dintre masurile care ar putea simplifica procedurile ar fi un ghid pentru dezvoltatori si al autoritatii publice care sa contina etapele logice, avizele necesare si termenele de eliberare a documentelor. De asemenea, studiul recomanda un ghiseu unic in care se depune documentatia pentru avizarea unui proiect. In Bulgaria, unde acesta exista, investitorii au nevoie de doar trei documente pentru a incepe o afacere cu eoliene.

Studiu a fost realizat in urma unor interviuri realizate cu autoritati locale şi companii privind modul in care politica publica este aplicabila şi masura in care ea poate genera coruptie. Proiectul este derulat in parteneriat cu Fundatia pentru Pluralism şi finantat de Uniunea Europeana prin Facilitatea de Tranzitie 2007, Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei.

Birocratia si infrastructura limitata pun bete in roate investitiilor in eoliene

Cele mai mari probleme care incetinesc dezvoltarea sectorului energetic eolian din Romania sunt legislatia, capacitatea limitata de conectare la reteaua nationala de electricitate, ambiguitatea privind proprietatea terenurilor si birocratia stufoasa. Aceasta este concluzia raportului ”Bariere in investitiile in energia eoliana din Romania”, realizat de Lamar, o companie de consultanta ce dezvolta proiecte de energie a vantului in sud-estul Europei.

Potrivit documentului, in pofida unui potential de 14.000 MW, menit sa atraga investitori si dezvoltatori, in Romania au fost instalati anul trecut doar 14 MW, Legea privind promovarea energiei din surse regenerabile nu este nici astazi pe deplin aplicabila. Aceasta in contextul in care stimulentele de la Uniunea Europeana pentru promovarea energiilor din surse regenerabile mai pot fi acordate doar pana in 2016.

Mai multe obstacole decat oportunitati

Cu toate ca sunt amintite atat oportunitatile, cat si obstacolele in dezvoltarea unui proiect eolian, autorii raportului se focuseaza, dupa cum o arata si titlul, pe problemele din sistem. De asemenea, cu toate ca admit interesul investitional ridicat pentru piata romaneasca, reprezentantii Lamar pun la indolaia profitabilitatea acesteia.

”Cu un potential estimat la 14.000 MW, Romania este vazuta ca o noua oportunitate pentru investitorii in energia eoliana. Dar este ea o optiune profitabila?”, se intreaba retoric autorul Markus Vrieling, consultant in domeniul energiei regenerabile la ”HERM International Consultants” si CEO al companiei Lamar.

In prezentarea raportului sunt amintite cele doua proiecte de amploare derulate in prezent in Romania – CEZ (600 MW) si Iberdrola (1.500 MW) - cu precizarea ca aceste investitii nu garanteaza eficienta pietei romanesti.

”Se anunta proiecte mari, iar unele sunt in curs de realizare, dar toate aceste bune intentii nu inseamna ca Romania este pregatita pentru ele”, se arata in prezentarea raportului.

Autorii documentului de 85 de pagini promit potentialilor investitori un inventar actualizat al situatiilor intalnite in dezvoltarea unui parc eolian in tara noastra. Investitorilor li se pun la dispozitie date despre legislatie, posibilitati de finantare, conectarea la reteaua nationala si birocratie, ”intr-o tara in care regulile si reglementarile se schimba constant”.

Bugetul nu mai poate suporta investitia la sistemul integrat al deseurilor din Iasi

Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, a anuntat ca bugetul de stat nu poate suporta continuarea investitiei in proiectul sistemului integrat al deseurilor in Iasi, proiect in valoare 106 milioane de lei care a fost lansat in 2007, si ca trebuie cautate alte solutii.

„E clar ca din buget nu mai putem sa dam toti banii, s-au dat pana acum circa 25 milioane lei, iar autoritatile locale circa 13 milioane lei. Si atunci, exista posibilitatea de a transfera acesti bani, chiar daca sunt lucrari executate, o parte din ele care sunt eligibile, la POS Mediu. Avem o intalnire saptamana viitoare cu toti factorii implicati, deja s-a purtat o corespondenta, eu sper ca pana la sfarsitul anului sa clarificam aceasta problema”, a declarat ministrul Borbely.

Potrivit lui Borbely, pentru sistemul integrat al deseurilor din Iasi mai este un proiect in pregatire in valoare de 34 milioane euro, care va fi finantat din fonduri structurale, respectiv prin Programul Operational Sectorial de Mediu.

Oficialii municipalitatii iesene au criticat, in mai multe randuri, faptul ca proiectul managementului integrat al deseurilor a fost abandonat de autoritatea centrala.

Fonduri europene pentru agricultura ecologica

Termenul limita pentru depunerea cererilor pentru obtinerea de fonduri europene destinate agriculturii ecologice este 31 august 2010, a anuntat Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA).

Pentru acordarea de ajutoare specifice pentru imbunatatirea calitatii produselor agricole in sectorul de agricultura ecologica, Romania beneficiaza de fonduri europene de aproape 3,1 milioane de euro. Ajutorul specific se acorda pentru exploatatiile din productia vegetala si animaliera, care sunt inregistrate in sistemul de agricultura ecologica si care se afla in perioada de trecere de la agricultura conventionala la agricultura ecologica.

Un miliard de dolari pentru stocarea emisiilor

Presedintele american Barack Obama a alocat un miliard de dolari pentru proiectul FutureGen, care are rolul de a reduce cantitatea de emisii de dioxid de carbon din atmosfera prin captarea si stocarea acestora in subteran, informeaza “GreenBiz”.

FutureGen 2.0 va incerca sa demonstreze viabilitatea tehnologiilor “carbunelui curat”, care presupun captarea emisiilor generate de centralele pe carbune si stocarea lor in subteran. Centralele electrice pe baza de combustibili fosili sunt cea mai mare sursa de emisii de dioxid de carbon in SUA, in conditiile in care jumatate din electricitatea generata este produsa prin arderea carbunelui.

Cu toate acestea, tehnologia de captare si stocare a carbonului (CCS) nu a fost testata pe scara larga din punct de vedere comercial, iar criticii subliniaza costul folosirii unei tehnologii netestate care necesita cantitati imense de apa. Sustinatorii atrag insa atentia ca energia va depinde in continuare de carbuele ieftin si poluant, in special in statele in curs de dezvoltare, cum ar fi China si India.

“Anuntul de astazi este o asigurare a faptului ca SUA raman competitive intr-o economie constransa de emisiile de carbon, creand locuri de munca si reducand poluarea. Aceasta investitie in prima centrala comerciala de oxi-combustie va deschide o piata de peste 300 miliarde de dolari pentru retehnologizarea centralelor pe carbune si va pozitiona statul ca lider intr-o parte importanta din economia globala bazata pe energie curata”, a declarat secretarul pe Energie, Steven Chu.

Proiectul a fost lansat in 2001, de George W. Bush, pe cand acesta era presedinte. Deoarece necesita fonduri importante, Bush a amanat in 2008 orice alte investitii in proiect, insa un raport al Biroului Contabil Guvernamental a aratat ca fusesera exagerate costurile.

Parcurile nationale rusesti, cuprinse de flacari

Din cauza temperaturilor ridicate, 15 parcuri nationale din Rusia au fost cuprinse de flacari, informeaza “Earth Times”.

Pana acum, 52 de persoane si-au pierdut viata in incendii, cateva sute au fost ranite, iar mii de oameni au ramas fara locuinta, au anuntat autoritatile de la Moscova. Capitala Rusiei este acoperita de fum provenit din numeroasele incendii izbucnite, iar in unele locuri vizibilitatea a scazut sub 100 de metri.

Autoritatile au sfatuit populatia sa petreaca pe cat de putin timp posibil afara. Meciurile de fotbal din campionatul rusesc care ar fi trebuit sa aiba loc weekendul acesta au fost amanate.

Vizibilitatea scazuta a facut primele victime vineri, cand patru persoane si-au pierdut viata intr-un accident rutier.

Sute de mii de pompieri se lupta cu flacarile in intreaga tara. Polonia a trimis deja 160 de pompieri in Rusia, iar administratia de la Moscova urmeaza sa dea un raspuns Germaniei referitor la o oferta de ajutor similara.

Rusia centrala si de vest se confrunta cu cea mai grava seceta din ultimii 30 de ani si cu cea mai calduroasa vara din istoria celor 130 de ani, de cand exista date referitoare la temperaturi. Recolta agricola de anul acesta era deja afectata, insa incendiile au reusit sa distruga campuri intregi cultivate cu grau si alte cereale.