Gunoierii contesta proiectele ONU de incinerare a deseurilor

Gunoierii care rascolesc gropile de deseuri din intreaga lume si recicleaza zilnic mii de tone de metal, plastic si hartie au intrat in conflict cu ONU pe tema proiectelor de incinerare a deseurilor. Ei sustin ca acestea ii lasa fara obiectul muncii si contribuie la cresterea emisiilor de dioxid de carbon, potrivit „The Guardian”.

Plangerea lor a fost citita ieri la Bonn, unde a avut loc ultima sesiune a negocierilor climatice ale ONU. Gunoierii sustin ca Mecanismul de Dezvoltare Curata, o schema de finantare menita sa reduca emisiile de gaze din statele in curs de dezvoltare, a dus la construirea unor zeci de incineratoare de deseuri in care se distrug gunoaiele municipale.

„Gunoierii, unii dintre cei mai saraci oameni din lume, recupereaza materiale reciclabile. Ei sunt antreprenorii invizibili in lupta cu schimbarile climatice si isi castiga traiul din reciclare, reducand cererea pentru resurse naturale. Insa sunt subminati de Mecanismul de Dezvoltare urata, care le interzice accesul in gropile de gunoi”, a declarat Neil Tangri, director al Gaia, o asociatie de 500 de grupuri anti-incinerare din 80 de state.

Persoanele care cauta prin gunoaie manevreaza cea mai mare parte a muntilor de deseuri din statele in curs de dezvoltare. Aproape 60% din gunoiul din Delhi, de exemplu, este reciclat de o armata de zeci de mii de gunoieri care il rascolesc in cautare de materiale reciclabile.

Ieri, asociatia Gaia a cerut ONU sa nu mai aprobe proiectele de incinerare a deseurilor pentru a produce energie si sa inceapa sa investeasca fondurile climatice in sectorul reciclarii „informale”. Astfel, spune organizatia, ar creste numarul de locuri de munca si s-ar reduce dramatic emisiile de dioxid de carbon.

Fonduri ”verzi” si sociale de 100 de milioane de euro din partea Norvegiei

Romania va dispune de 98,5 milioane de euro pentru proiecte de mediu si sociale, pana in 2014 , fondurile fiind alocate de guvernul norvegian in baza unui acord financiar reinnoit cu Uniunea Europeana (UE).

”Romania este a doua cea mai saraca tara dintre statele beneficiare. In acelasi timp, este una cele mai populate si primeste fonduri importante de la Uniunea Europeana si din partea Norvegiei”, se arata pe site-ul EEA destinat granturilor.

Ajutorul norvegian este menit sa micsoreze disparitatile dintre statele membre, finantand proiectele ecologice, inovatiile in domeniul industriei verzi, sanatatea, acordarea de burse, societatea civila, justitia, precum si dezvoltarea umana si sociala.

In baza acordului cu UE, Norvegia va furniza aproximativ 400 de milioane de euro anual sub forma unor granturi disponibile pentru ultimele 12 tari admise in UE, plus Portugalia, Grecia si Spania. In total, in perioada 2009 – 2014, ajutorul acordat de Norvegia pentru aceste tari se va ridica la circa doua miliarde de euro.

Potrivit ministrului norvegian al afacerilor externe, Jonas Gahr Støre, acest nou acord, semnat prin mecanismul financiar al Agentiei Europene de Mediu (EEA), contribuie la reducerea diferentelor sociale si economice dintre statele membre.

Fondurile vor putea fi folosite in domenii precum protectia mediului si schimbarile climatice, inovatii in industriile verzi, sanatate, cercetare si invatamant, justitie, precum si dezvolt

Impaduriri pe terenuri agricole cu bani de la UE

Fermierii care doresc sa isi impadureasca terenurile o pot face cu fonduri europene, aplicand cererile de finantare in intervalul 1-29 octombrie 2010, la Agentia de Plati pentru Dezvoltrare Rurala si Pescuit (APDRP). Institutia a publicat, pe site-ul fonduri-structurale.ro, Ghidul Solicitantului pentru Masura 221 - “Prima impadurire a terenurilor agricole”.

Masura se adreseaza atat fermierilor, cat si altor detinatori de teren agricol, si urmareste imbunatatirea conditiilor de mediu in comunitatile rurale prin folosirea durabila a terenurilor agricole prin impadurire.

Alocarea financiara pentru sesiunea lansata este de 50 milioane euro, iar suprafata agricola propusa pentru impadurire trebuie sa fie de minim 0,5 ha.

Ajutor financiar timp de 15 ani

Fermierii pot beneficia de trei tipuri de sprijin: o prima pentru lucrarile de infiintare a plantatiilor forestiere, o prima anuala pentru lucrarile de intretinere a plantatiei, pe o perioada de cinci ani, si o prima compensatorie anuala pe hectar, pentru pierderea de venit ca urmare a impaduririi. Aceasta din urma este o suma fixa si se acorda pe o perioada de 15 ani, incepand cu anul de plantare.

Nivelul primelor pentru infiintarea plantatiilor si al celor pentru lucrarile de intretinere a lor difera in functie de zona geografica, iar primele compensatorii pentru pierderea de venit agricol se diferentiaza in functie de tipul beneficiarilor.

Conform Ghidului Solicitantului, nu se va oferi sprijin financiar pentru infiintarea plantatiilor forestiere de pomi de Craciun sau pentru cele cu ciclu de productie scurt si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila, aceasta investitie fiind eligibila prin Masura 121 “Modernizarea exploatatiilor agricole”.

Parc de tratare a deseurilor industriale in valoare de 2,5 milioane de dolari

Ecomaster, compania de servicii ecologice a grupului Rompetrol, a finalizat o prima etapa a constructiei unui parc ecologic care va avea o capacitate de tratare a 70.000 de tone de deseuri industriale anual.

Parcului Ecologic Industrial Ecopark, din localitatea Aricestii Rahtivani, judetul Prahova, are o capacitate totala proiectata de un milion de metri cubi (patru etape de 240.000 de metri cubi) si o suprafata de 14,5 hectare. In prezent, compania a finalizat un modul de 35.000 de metri cubi (15% din prima etapa).

Pana acum, investitia se ridica la aproximativ 2,5 milioane de dolari, urmand ca in urmatorii 8-10 ani sa ajunga la aproximativ 12 milioane de dolari.

“Parcul va oferi servicii complete de ecologizare a deseurilor industriale, iar colectarea, tratarea si depozitarea acestora se vor realiza in acord cu toate normele interne si internationale de protejare a populatiei din zona si a mediului inconjurator”, a declarat Romulus Ilie, director general Ecomaster. El a adaugat ca Parcul Ecologic Industrial detine cele mai performante tehnologii de tratare a deseurilor, inclusiv a celor periculoase.

Facilitatile de tratare si depozitare din Ecopark permit tratarea deseurilor rezultate din industria petrochimica, metalurgica, feroasa si neferoasa, constructoare de masini si altele. Acestea ofera, totodata, si posibilitatea valorificarii unor deseurii cum ar fi uleiul uzat, ce va putea fi tratat si inclus in compozitia biocombustibililior.

70.000 de tone de deseuri tratate anual

Compania estimeaza colectarea si tratarea unei cantitati anuale de aproximativ 70.000 de tone de deseuri industriale, avand in vedere actuala lipsa a spatiilor conforme de depozitare , precum si nevoia agentilor economici de a beneficia de servicii ecologice integrate.

“Ne aflam in prezent in faza de inceput intrucat proiectul va fi de patru ori mai mare la finalizare. Ca sa va dau un exemplu referitor la necesitatea acestei investitii, numai din rafinaria Rompetrol de la Vega rezulta aproximativ 200.000 de tone de gudroane acide ce trebuie tratate”, a declarat Saduokhas Meralyiev, CEO al Grupului Rompetrol.

Inaugurarea parcului ecologic de la Aricestii Rahtivani este cu atat mai importanta cu cat din anul 2018 Romania va trebui sa respecte toate obligatiile de protectie a mediului asumate odata cu integrarea in Uniunea Europeana.

“Vom fi obligati sa respectam cu sfintenie reglementarile europene, iar fara astfel de investitii nu ne vom putea respecta angajamentele. Este nevoie in Romania de o industrie care sa recicleze, sa recupereze si sa refoloseasca materialele care ajung in prezent la groapa de gunoi”, a declarat comisarul-sef al Garzii Nationale de Mediu, Silvian Ionescu.

Prin noua investitie, Rompetrol are toate sansele sa urce rapid in Topul Green Business Index (GBI) realiazt de Asociatia Green Revolution. Conform clasamentului primei editii a GBI, compania s-a clasat pe locul al cincilea la categoria deseuri si tot pe locul al cincilea in topul general al celor mai verzi companii din Romania.

Scrisoare deschisa catre Ministerul Mediului, impotriva buy-back-ului

Trei asociatii colective pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice, inclusiv surse de lumina (CCR Logistics Systems, Ecotic si Recolamp) denunta campaniile de “buy-back” intr-o scrisoare deschisa adresata Ministerului Mediului si Padurilor, Consiliului Concurentei, Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, Garzii Nationale de Mediu si Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

In cursul anului 2008 a aparut acest fenomen, perpetuat in cadrul lanturilor de retail: campaniile buy-back, finantate de catre organizatiile colective. In cadrul acestor campanii se ofera populatiei un avantaj material (concretizat sub forma unui voucher de discount la cumpararea unui aparat nou de o anumita marca), in cazul in care preda un echipament electric sau electronic uzat.

„Desi, la prima vedere, aceasta initiativa stimuleaza predarea echipamentelor electrice, efectele sale sunt daunatoare pe termen mediu si lung si pot duce chiar la stoparea colectarii de deseuri”, considera cele trei asociatii.

In mai 2009, Ministerul Mediului a emis Adresa nr.3828/NN/18.05.2009 prin care solicita stoparea actiunilor de buy-back, insa unele asociatii, inca continua aceaste actiuni redenumite in prezent “campanii de replacement”. Conform acestei “ambalari” campaniile doresc inlocuirea unui aparat vechi, cu unul nou care se presupune ca are o mai buna eficienta energetica, reducand astfel amprenta de carbon.

“Nu putem si nu dorim sa contestam progresul tehnologic si, asadar, nu contestam faptul ca un echipament nou este posibil sa detina o clasa energetica superioara. Insa reducerea amprentei de carbon nu face parte din destinatiile legale ale sumelor mobilizate pentru gestionarea deseurilor electrice si electronice” a declarat Raul Pop, Director General, Recolamp.

Amenzi pentru orasele care nu reduc cantitatile de deseuri

Primariile sunt obligate sa plateasca, de la 1 iulie, penalizari de 100 lei/tona de deseuri in cazul in care nu isi indeplinesc obiectivele anuale de diminuare cu 15% a cantitatilor de deseuri municipale. Aceasta este doar una dintre modificarile legislative prevazute de Legea 167/2010 privind Fondul pentru Mediu.

„Legea aduce o serie de imbunatatiri si obligatii aditionale ale celor care pun pe piata ambalaje. In plus, impune responsabilitati mai clare si criterii de performanta pentru autoritatile locale, respectiv operatorii de salubritate”, a explicat directorul Ecorom Ambalaje, Sorin Cristian Popescu.

Potrivit documentului, primariile risca sa plateasca penalizari pentru diferenta dintre cantitatile de materiale specificate de obiectivele anuale si cele realizate efectiv prin activitati de colectare selectiva si valorificare.

Colectarea selectiva, obligatorie

Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, direct - prin serviciile de specialitate din cadrul consiliilor locale, sau indirect - prin intermediul unor firme de salubrizare.

De asemenea, primariile si operatorii de salubritate au obligatia de a implementa si gestiona colectarea selectiva a deseurilor de ambalaje de la populatie si valorificarea acestora. Pentru asta, legislatia impune inca din 2005 ca primariile sa amenajeze spatii speciale, dotate cu containere adecvate pentru diverse tipuri de deseuri.

Normativele obliga autoritatile locale sa isi asume anumite tinte raportate la numarul de locuitori. Pentru asta, primariile au doua posibilitati: sa concesioneze serviciul de colectare selectiva operatorului de salubritate cu care are contract sau sa scoata la licitatie separat acest serviciu, transferand si responsabilitatile de realizare a obiectivelor.

Multi operatori, nicio responsabilitate

Daca lucrurile stau mai simplu pentru primariile din orasele mici, in marile aglomerari urbane respectarea indicatorilor de performanta si implicit a legislatiei este problematica. Asta pentru ca au fost incheiate contracte cu mai multe firme de salubritate, care nu-si pot imparti responsabilitatea pentru atingerea tintelor.

”Exista firme de achizitii, firme care se ocupa de operatorii economici sau de institutiile publice. Noi nu putem prelua responsabilitatea pentru activitatea tuturor acestor actori. Primarii trebuie sa gaseasca o solutie pentru a concesiona obligatiile unui singur operator, care sa poata gestiona aceste atributii”, a explicat Dan Ceausescu, directorul companiei de salubritate Urban, sucursala Bucuresti. Potrivit acestuia, tintele globale nu sunt usor de atins, dar modificarile legislative obliga autoritatile sa ia decizii.

Buy-back-ul, “practica nociva” pentru sistemul de reciclare

Trei asociatii colective pentru gestionarea deseurilor de echipamente electrice si electronice au trimis o scrisoare deschisa Ministerului Mediului si altor autoritati competente, solicitand interzicerea campaniilor de buy-back din magazinele de electrocasnice.

Prin acest tip de campanie, aparut in cursul anului 2008 si finantat de unele organizatii colective, cumparatorii primesc un voucher de discount la cumpararea unui aparat nou de o anumita marca, in cazul in care predau un aparat electric sau electronic uzat.

“Desi, la prima vedere, aceasta initiaţiva stimuleaza predarea echipamentelor electrice, efectele sale sunt daunatoare pe termen mediu si lung si pot duce chiar la stoparea colectarii de deseuri”, se arata in scrisoarea deschisa semnata de Asociatiile CCR, Ecotic si Recolamp, care a ajuns inclusiv la Ministerul Economiei, Garda de Mediu si Consiliul Concurentei.

“Descurajarea crearii punctelor de colectare permanente, imposibilitatea stoparii acestor campanii precum si deturnarea de fonduri sunt doar câteva aspecte negative ale acestor campanii” a subliniat presedintele Ecotic, Valentin Negoita.

Aceeasi Marie cu alta palarie

In mai 2009, Ministerul Mediului a emis Adresa nr.3828/NN/18.05.2009 prin care solicita stoparea actiunilor de buy-back, insa unele asociatii continuat aceste actiuni, redenumindu-le “campanii de replacement”. Conform acestei noi etichete, campaniile doresc inlocuirea unui aparat vechi, cu unul nou care se presupune ca are o mai buna eficienta energetica, reducand astfel amprenta de carbon.

“Nu putem si nu dorim sa contestam progresul tehnologic si, asadar, nu contestam faptul ca un echipament nou este posibil sa detina o clasa energetica superioara. Insa reducerea amprentei de carbon nu face parte din destinatiile legale ale sumelor mobilizate pentru gestionarea deseurilor electrice si electronice” a declarat Raul Pop, director general al Recolamp.

“Asociatia CCR, Asociatia Ecotic si Asociatia Recolamp exprima dreptul legitim de-a solicita asigurarea respectarii prevederilor legale in vigoare si se adreseaza autoritatilor prin aceasta scrisoare deschisa, in speranta unei solutionari cat mai rapide”, mai arata documentul.

Scrisoarea enumera si principalele efecte nocive ale acestui tip de campanie:

1. Dependenta – Daca populatia afla ca deseurile detinute se pot “vinde” contra unei valori (fie ea discount, voucher etc.), ei nu vor mai prelua gratuity aceste deseuri, preferand sa le depoziteze in conditii neconforme (curti, pivnite, garaje, mediul rural), in vederea “vanzarii” lor ulterioare.

2. Explozia consturilor managementului DEEE. Deseurile astfel colectate genereaza costuri mult mai ridicate, trebuind sa acopere si cheltuielile aferente discount-ului oferit, pe langa cheltuielile normale de publicitate, colectare, transport, tratare si reciclare.

3. Deturnarea de fonduri. Prin cofinantarea achizitiei unui echipament nou, organizatia colectiva decapitalizaza sistemul de getionare a deseurilor, in favoarea promovarii vanzarilor unui brand favorit.

4. Imposibilitatea stoparii. Dupa co-finantarea unui anumit brand commercial, organizatia colectiva nu poate refuza cererile din partea altor participant detinatori de branduri, fiind obligate de lege sa-I trateze nediscriminatoriu.

5. Subminarea industriei de reciclare. Fluxurile de deseuri sunt discontinue si direct dependente de derularea acestor campanii, asfel incat predictibilitatea lor este foarte redusa. Acest fapt genereaza intreruperi ale activitatii reciclatorilor.

6. Descurajarea crearii punctelor de colectare permanenta

7. Avantaje comerciale necuvenite, atat pentru unii producatori, cat si pentru organizatiile colective care finanteaza aceste campanii.