Strategie "zero deseuri" in Marea Britanie

Guvernul Marii Britanii a anuntat o strategie ambitioasa de revizuire a politicilor de management ale deseurilor din Anglia, avand ca tinta eliminarea totala a deseurilor care astazi ajung la groapa de gunoi.

Pricipalul obiectiv anuntat de Departamentul pentru Mediu, Alimentatie si Zone Rurale (DEFRA) este intarirea politicilor care incurajeaza reducerea cantitatilor de deseuri, in special prin reciclare si refolosire. Modificarile la nivel de politici si legislatie vor fi aplicate dupa efectuarea unui studiu care va incerca sa determine in ce mod noile politici pe deseuri vor afecta comunitatile, gospodariile si afacerile.

"Suntem hotarati sa adoptam o economie care sa tinda catre obiectivul zero deseuri, pentru ca acest lucru are sens si pentru mediu, si pentru economie", a declarat ieri ministrul britanic al Mediului, Caroline Spelman. "Reducerea cantitatii de deseuri trebuie sa fie cat mai la indemana pentru oameni, ar trebui sa se produca prin incurajare, si nu prin amenzi, prin bun simt, si nu prin coercitie", a mai spus aceasta.

Viziunea "zero deseuri" pentru Anglia include stabilirea unei valori pentru toate resursele, transformand toate deseurile intr-o resursa si trimitand cat mai putine gunoaie la groapa.

Strategia de revizuire a politicilor de management al deseurilor va atrage implicarea tuturor locuitorilor Angliei, de la simpli cetateni si pana la oameni de afaceri sau oficiali locali.

Principalele imbunatatiri vor viza modul in care sunt colectate deseurile gospodariilor si companiilor, cum sunt sortate si reciclate acestea, modul in care guvernul poate colabora cu autoritatile locale pentru a mari eficienta sistemului, cele mai bune metode de incurajare a populatiei, companiilor si comunitatilor pentru a produce mai putine deseuri si de a recicla mai mult, dar si infrastructura necesara pentru implementarea noilor solutii de reciclare.

Cum am ratat investiţii de opt miliarde de euro

Anii trecuti, companiile energetice anuntau ca vor sa realizeze 12 noi termocentrale, investitii care ar fi insumat opt miliarde de euro. In prezent, doar una dintre ele se mai construieşte, restul proiectelor sunt fie abandonate, fie inghetate pe termen nedefinit. Criza economica, cadrul legislativ neclar şi incoerenta din strategia energetica nationala sunt principalele cauze care au alungat investitorii.

In urma cu doi-trei ani, nu era trimestru in care companiile energetice sa nu anunte intentia constuirii unei noi termocentrale, fie pe gaze, fie pe carbune. Aceasta in conditiile in care productia de energie din Romania este detinuta de stat aproape in totalitate.

Mai mult, peste 85% din termocentralele din Romania sunt vechi de mai bine de 30 de ani, iar o parte dintre instalatii au termene de conformare la normele de mediu agreate cu Uniunea Europeana pe care nu le-au respectat, din lipsa banilor, şi risca sa fie inchise.

Astfel ca investitorii din domeniu au mirosit terenul liber, dar nu numai ei. Marii consumatori industriali de energie au anticipat ca-şi vor scadea costurile daca vor avea propria productie. Prin urmare, insumate, proiectele depaşeau investitii de opt miliarde de euro.

Dintre ele, doar una se construieşte efectiv, cea a Petrom de pe platforma rafinariei Petrobrazi Ploieşti, care va fi gata anul viitor. Cu o capacitate de 860 de MW, unitatea va produce 8% din energia generata anual la nivel national.

Neintelegeri cu Termoelectrica

Restul sunt fie blocate pe termen nedefinit, fie abandonate. Ultimul caz anuntat este retragerea cehilor de la CEZ, acum doua saptamani, din proiectul termocentralei de la Galati, in parteneriat cu Termoelectrica. Proiectul, in valoare de 400 de milioane de euro, a fost analizat timp de doi ani.

„Studiul de prefezabilitate a aratat ca, de fapt, proiectul nu poate fi construit, datorita unor costuri importante şi neprevazute", argumenteaza reprezentantii CEZ. Surse apropiate discutiilor spun insa ca Termoelectrica a supraevaluat activele existente cu care ar fi trebuit sa contribuie, astfel ca printre motivele pentru care cehii au intors spatele proiectului sunt şi neintelegerile cu partenerul de stat.

Alte termocentrale anuntate care nu se mai construiesc sunt cea a ruşilor Mechel de la Doiceşti, tot in parteneriat cu Termoelectrica (350 de milioane de euro) şi cele ale italienilor de la Edison din Galati şi Craiova (un miliard de euro, respectiv 650 de milioane de euro).

Alte cinci proiecte sunt inghetate pe termen nedefinit. Este vorba despre centralele Enel din Galati (un miliard de euro), Alro şi Interagro de la Turnu Magurele, Energy Holding din judetul Gorj, Electrabel de la Constanta (doua miliarde de euro), şi Rompetrol la Petromidia, 44 de milioane de euro (in primavara, kazahii au anuntat ca intentioneaza sa reia proiectul, dar nu au dat detalii concrete).O altă termocentrală anunţată este cea a Lukoil de la rafinăria Petrotel (100 de milioane de euro), care ar fi trebuit să fie gata încă de acum un an.
Poziţie dominantă a societăţilor de stat

Şanse mai sunt doar pentru alte două termocentrale, cea a consorţiului E.ON-Enel de la Brăila (1,2 miliarde de euro) şi cea a GDF Suez de la Borzeşti (400 de milioane de euro), ambele în parteneriat cu Termoelectrica. O decizie privind continuarea lor este aşteptată până la sfârşitul acestui an.

Pe lângă criza economică şi neînţelegerile cu Termoelectrica, un alt motiv al blocajelor din sectorul producerii de energie este cadrul legislativ incoerent sau care nu este aplicat.

De exemplu, nemţii de la E.ON spun că-şi vor diminua investiţiile în România, întrucât divizia locală de furnizare a gazelor şi energiei nu-şi recuperează costurile. Aceasta deoarece reglementatorul din domeniu nu îi recunoaşte cheltuielile eligibile în tarifele finale, aşa cum spune legea.

Alţi investitori invocă proiectul de reorganizare a sectorului energetic de stat în două noi companii, care, potrivit lor, diminuează şansele de intrare pe piaţă a unor noi producători. Cele două noi companii, care vor avea 92% din piaţă, vor putea impune propriul preţ, spun ei.

Feţe noi - chinezii şi japonezii

Întrebat de ziarul „Adevărul" ce face statul pentru a păstra investitorii care se plâng că nu găsesc în România un cadru legislativ coerent, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a arătat:

„Nu sunt probleme. Unii poate şi din cauza conjuncturii de criză renunţă temporar la a face investiţii, dar au apărut alţi investitori interesaţi de alte proiecte. Sunt investitori chinezi la Rovinari, investitori japonezi la Paroşeni. E o dinamică în piaţa investiţiilor, nu trebuie să fii cantonat într-un singur potenţial investitor".

Subvenţiile la regenerabile atrag investitorii

Singurul segment de producere a energiei care a atras cu adevărat investitorii în România este cel al energiei regenerabile, pentru că aici producătorii primesc subvenţii consistente din partea statului român, care s-a angajat în faţa UE să crească ponderea energiei verzi din consumul naţional.

În sectorul eolian, autorităţile din domeniu au primit cereri de avize pentru proiecte care depăşesc dublul potenţialului eolian al ţării. Datorită stimulentelor de la stat, energia eoliană este de trei ori mai scumpă decât cea clasică.

780 milioane de litri de petrol s-au varsat in Golful Mexic

Aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol (780 de milioane de litri) s-au scurs din putul avariat aflat la originea mareei negre din Golful Mexic, dintre care au fost recuperati 800.000 de barili (127 de milioane de litri), au anuntat autoritatile americane, citate de Mediafax.

"Echipele stiintifice apreciaza ca, in total, din put s-au scurs aproximativ 4,9 milioane de barili de petrol", subliniaza directorii echipei de interventii comune, reunind oficiali din BP si din administratia americana, intr-un comunicat care insoteste aceasta noua estimare.

"O parte din acest petrol si gaz nu s-a deversat in ocean: activitatile de indiguire ale BP si conduse de Statele Unite au permis captarea unei cantitati de aproximativ 800.000 de barili de petrol", inainte de plasarea dispozitivului de captare pe put, la mijlocul lunii iulie, continua comunicatul.
Cu titlu comparativ, 41 de milioane de litri de petrol s-au deversat pe litoralul statului Alaska, din cauza mareei negre provocate de Exxon Valdez in 1989.

Cifra de 4,9 de milioane de barili se inscrie in intervalul maxim anuntat anterior de autoritatile americane, care au apreciat ca intre trei si 5,3 milioane de barili s-au scurs din put intre 20 aprilie, data exploziei platformei Deepwater Horizon, exploatata de BP, si 15 iulie, data amplasarii dispozitivului de captare.

Aceasta noua estimare "este cea mai precisa pana in acest moment, cu o marja de eroare de plus minus 10 la suta", potrivit comunicatului.
Cu 4,1 milioane de barili deversati in ocean, mareea neagra din golful Mexic constituie cea mai grava catastrofa accidentala din istoria industriei petroliere. Ea nu este depasita decat de deversarea intentionata de petrol de catre fortele irakiene in timpul Razboiului din Golf in 1991.

Cea mai grava maree neagra accidentala de pana la 20 aprilie avusese loc tot in Golful Mexic, in 1979, cand 3,3 milioane de barili s-au scurs din putul Ixtoc-1, dupa explozia unei platforme exploatate de compania de stat mexicana Pemex.

Estimarea revizuita, publicata luni, se bazeaza pe noi analize de date, in special imagini video, analize acustice si masuri de presiune realizate de oameni de stiinta independenti si din cadrul administratiei. Printre acestia se afla si o echipa din Departamentul Energiei, aflata sub conducerea secretarului pentru Energie, Steven Chu, se arata in comunicat.

Comunicatul precizeaza ca, in momentul spargerii putului, "62.000 de barili de petrol se scurgeau in fiecare zi", -adica mai mult decat recentele estimari ale autoritatilor americane, ce mentionau o cantitate de 35.000-60.000 de barili, - dar ca fluxul a scazut la 53.000 de barili pe zi chiar inainte de plasarea dispozitivului de captare.

Eoliana exploateaza vantul din Bihor

Compania Eoliana, susbsidiara romaneasca a producatorului italian de energie regenerabila Alerion Clean Power, a obtinut autorizatia finala pentru a construi un parc eolian in judetul Bihor, anunta Mediafax. Investitia totala este estimata la aproximativ 85 de milioane de euro.

Parcul eolian va fi construit in localitatile Auseu si Borod din judetul Bihor, urmand sa aiba o capacitate instalata pentru productia a 64,8 MW de energie electrica. Productia anuala va ajunge la 155 de GWh, potrivit unui comunicat al Alerion.

"Autorizatia pentru primul nostru parc eolian din afara Italiei reprezinta un punct important in strategia noastra de dezvoltare", a declarat directorul general al companiei italiene, Giulio Antonello.

Bani din resurse proprii

Investitia va fi acoperita din resursele financiare proprii ale Alerion, se arata in comunicat.

Compania Eoliana a fost infiintata in 2007 pentru promovarea energiei neconventionale, din surse regenerabile, si vizeaza dezvoltarea si managementul proiectelor de constructie de parcuri eoliene pe teritoriul Romaniei.

Alerion, companie listata la bursa din Milano, opereaza mai multe centrale pentru productia de energie regenerabila in Italia, din surse eoliene, solare sau pe baza de biomasa, cu o capacitate instalata de 200 de MW.

In prezent, Alerion analizeaza investitii in domeniul energiei regenerabile si in alte state europene, respectiv in Bulgaria, Olanda, Belgia, Turcia sau Albania.

Panouri solare pe doua blocuri din sectorul 6

Doua cladiri din sectorul 6 vor dispune de panouri solare, dupa ce Primaria Sectorului 6 a depus si castigat doua proiecte privind eficientizarea consumului de energie termica, prin programul ”Casa Verde”.

Una dintre cladiri este Complexul de Servicii sociale Sf. Nectarie din Militari, pe care vor fi montate panouri solare pentru prepararea apei calde menajere. Finantarea din partea Administratiei Fondului de Mediu (AFM) se ridica la 449.736 lei, suma nerambursabila, iar valoarea totala a investitiei este estimata la aproximativ 601.800 lei.

Cel de al doilea proiect al autoritatii locale vizeaza eficientizarea consumului de energie termica la blocul de locuinte sociale din strada Dealul Tugulea, prin montarea de panouri solare pentru prepararea apei calde menajere si incalzire. Proiectul a obtinut de la AFM o finantare de 1.136.440 de lei. Valoarea totala se ridica la 1.739.304 lei. Potrivit Mirelei Buzarin, sef serviciu Mass-Media la Primaria Sectorului 6, autoritatea locala va completa, pentru ambele proiecte, sumele obtinute de la AFM.

Eficienta energetica devine politica de criza

Cele doua proiecte au fost depuse de autoritatea locala prin „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”.

Prin finantarile obtinute prin programul ”Casa Verde”, Primaria sectorului 6 urmareste reducerea cheltuielilor bugetului local, dar si reducerea dependentei de importurile de resurse de energie primara. Acesta este un semn ca energiile regenerabile castiga teren si devin o alternativa fiabila a sistemului centralizat de incalzire.

In plus, montarea panourilor fotovoltaice la cele doua cladiri inseamna diversificarea surselor de producere a energiei la nivel local si modernizarea capacitatii de producere a energiei din surse neconventionale.

Englezii se plang de zgomotul eolienelor

Companiile de energie eoliana din Marea Britanie s-ar putea confrunta cu noi restrictii din partea Guvernului, in urma unor plangeri referitoare la nivelul zgomotului pe care il produc, scrie "The Telegraph".

Departamentul pentru Energie si Schimbari Climatice a recunoscut ca reglementarile referitoare la nivelul zgomotului nu sunt aplicate asa cum ar trebui. Astfel, Guvernul a lansat o investigatie care a putea duce la un control mai strict in cazul proiectelor eoliene unde oficialii au fost mai putin exigenti.
Investigatia este incurajata de grupuri de sustinatori care spun ca vietile lor sunt afectate de zgomotul constant al turbinelor, precum si de companiile energetice.

Actuala legislatie referitoare la turbinele eoliene imiteaza zgomotul produs de acestea la un nivel cu 5 decibeli in plus fata de zgomotul de fundal, insa in zonele mai linistite, nu poate depasi 40 de decibeli in timpul zilei si 43 de decibeli noaptea, echivalentul sunetului produs de un frigider.
Charles Hendry, ministrul Energiei, a declarat ca o companie specializata va incepe o analiza luna viitoare pentru a afla daca legislatia privind nivelul zgomotului este aplicata eficient.

Mike Hulme, un englez care se lupta de sase ani cu planurile pentru noua turbine ce vor fi amplasate langa locuinta sa din Den Brook Valley, a declarat ca investigatia este o initiativa buna, insa nu crede ca va reusi sa ajunga la esenta problemei. El a adaugat ca, desi reglementarile privind turbinele eoliene au fost elaborate in 1996, inaltimea turbinelor este de peste doua ori mai mare astazi decat era atunci.

Un nou proiect eolian in Dobrogea

Dobrogea va avea un nou parc eolian, construit prin intermediul unui parteneriat romano-austriac, potrivit unui proiect aflat in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Mediului si Padurilor.

Proiectul presupune amplasarea a 43 de turbine eoliene cu o capacitate totala de pana la 201MW in apropierea comunei Casimcea, judetul Tulcea. Energia electrica anuala neta estimata a fi produsa prin activitatea proiectului este de aproximativ 608 GWh, cand acesta va fi complet operational.

Inceperea lucrarilor de constructie a parcului eolian este estimata pentru iunie 2011, iar exploatarea acestuia este programata pentru ianuarie 2012. Proiectul este dezvoltat de SC Alpha Wind SRL si SC CAS Regenerabile SRL, cu capital austriac, prin intermediul mecanismului de Implementare in Comun (JI).

Potrivit documentului aflat in dezbatere publica, proiectul eolian de la Casimcea va dispune de 43 de turbine de ultima generatie, cu o putere de 2,3 MW pe turbina. Energia electrica va fi introdusa in retea la o noua statie de tran¬sformare de 400/110kV, amplasata la vest de satul Rahman, care va fi construita de dezvoltatori.

Studiile efectuate de dezvoltatorii proiectului arata ca, prin inlocuirea producerii de energie electrica pe baza de combustibili fosili, din reteaua electrica nationala se vor reduce aproximativ 560.124 t de CO2 pe an.