Transportul aerian si permisele de poluare

Masurile UE pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera din transportul aerian au provocat proteste in tarile terte, intrucat de la 1 ianuarie, toate companiile aeriene ce operează zboruri in UE (sau catre si de la aeroporturi UE) trebuie sa aiba permise de poluare in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii, potrivit paginii web a Parlamentului European.

Astfel, in momentul de fata, companiile trebuie sa aibă permise de poluare in cadrul schemei de comercializare a certificatelor de emisii. 85% din permise sunt gratuite, iar 15% trebuie cumparate, iar emiterea unei tone de CO2 costă aproximativ 4 euro.

Sanctiunile pentru emisiile neacoperite de permise sunt de 100 de euro pe tona de CO2 sau interdictia zborului in sau prin UE.

Coalitie non europeana

Noile reguli afecteaza 4.000 de companii aeriene din aproximativ 90 de state. Pana acum, doar 900 de companii au facut cereri pentru alocațiile gratuite.

SUA, China și Rusia s-au opus puternic regulilor UE, peste 20 de state semnand la Moscova, pe 22 februarie, o declaratie impotriva schemei de comercializare a certificatelor de emisii.

China interzice deja companiilor sale sa participe la aceasta schema.

Astfel, aceasta coalitie ameninta sa impuna taxe noi companiilor aeriene europene si cere abordarea emisiilor din sectorul aviatic în cadrul Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile.

Sectorul aviatic, 3% din totalul emisiilor

Pe data 28 februarie, deputatii europeni de la comisia pentru transport vor pune Comisiei Europene întrebari despre ultimele dezvoltari în domeniul emisiilor provenite din transportul aerian.

Emisiile din sectorul aviatic reprezinta 3% din totalul de emisii in UE (de două ori mai mult decat în 1990) si se estimeaza ca acestea vor crește la 15% pana în 2050. UE limitează aceste emisii la 97% din media pe 2004-2006 in 2012 si 95% in anii urmatori (ceea ce inseamna 213, respectiv 208,5 milioane de tone de CO2).

Parcul Iberdrola, aproape de finalizare

Peste 20 de turbine, dintr-un total de 40, au fost ridicate pana acum in parcul eolian Iberdrola de la Mihai Viteazu. La final acesta va avea o putere instalata de 80 MW si reprezinta doar prima etapa a investitiilor companiei spaniole in Romania.

„Pana acum sunt gata 22 de statii, dintr-un total de 40, iar 6 sunt deja operationale. Estimam ca parcul sa fie operational pana la sfarsitul lunii martie, inceputul lunii aprilie. Am avut unele intarzieri din cauza conditiilor meteorologice”, a declarat, pentru Green Report, country manager Iberdrola, Adrian Goicea.

Proiectele de mai mari dimensiuni vor fi incepute tot in acest an, imediat dupa finalizarea lucrarilor de la Mihai Viteazul, cu constructia statiei electrice de la Tariverde, la care se vor conecta intr-o prima faza circa 600 MW in parcuri eoliene care vor fi ridicate pe teritoriul comunelor invecinate. Obiectivul Iberdrola in Romania il constituie dezvoltarea celui mai mare proiect eolian din lume, 1.600 MW.

In privinta turbinelor folosite pentru generarea energiei, Iberdrola a mizat pe cele furnizate de Gamesa, cu o putere de 2 MW. „Iberdrola foloseste turbinele Gamesa cu putere de 2 MW. In general in Romania sunt folosite turbinele din clasa 2 si se urmareste in general eficienta acesteia, iar durata de viata este de aproximativ 25 de ani”, a mai spus Adrian Goicea.

Potrivit acestuia, Iberdrola plateste proprietatilor pe ale caror terenuri sunt instalate generatoarele de vant 2.500 de euro pe an pentru fiecare instalatie.

Liberalizarea pietei de energie

„Nu sunt dintre aceia care considera ca pretul energiei va creste atat demult incat consumatorii sa nu poata suporta sau ca aceste majorari ar fi cauzate de energia produsa din surse regenerabile. Oricum pretul energie va creste. Toate termocentralele trebuie sa detina acele instalatii de desulfurare care costa enorm. De asemenea, in pretul energiei produse de hidrocentrale nu sunt calculate si costurile de decolmatare ale lacurilor de acumulare sau construirea de noi unitati. Toate acestea costa si la un moment dat vor trebui incluse in costurile energiei. In final cred ca se va ajunge la o liberalizare a pietei de energie”, a declarat country manager Iberdola.

Potrivit acestuia perioada de varf in care producatorii de energie vor beneficia la maxim de pe urma Certificatelor Verzi ar fi 2013 – 2014.

Iberdrola este o companie privata, cotata la bursa, care are ca principal domeniu energia, cu toate componentele sale, generare, transport, distributie. Corporatiei are un capital de 36 de miliarde de euro, o cifra de afaceri de 25 de miliarde euro, un profit anual net (2010) de peste 3 miliarde de euro la o capacitate instalata de 44.000 MW, din care eoliana de 12.000 MW, ceea ce o desemneaza ca lider mondial in energie regenerabila.

Iberdrola este prezenta in 23 de tari si are un numar de peste 30.000 de salariati.

Ne incalzim cu energie poluanta

Fenomenele meteo extreme, seceta prelungita din 2011 si temperaturile extrem de scazute de la inceputul lunii februarie, au fortat autoritatile sa apeleze din ce in ce mai mult la sursele de energie extrem de poluante, in speta carbunii.

Potrivit Raportului de monitorizare al pietei de energie electrica pentru 2010 al Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE) emisiile medii de CO2 eliberate de aceasta sursa de energie sunt de 966 g/kWh.

Astfel, termocentralele au produs cu 7% mai multa energie in cea mai friguroasa perioada de pana acum, 29 ianuarie – 2 februarie, potrivit datelor furnizate de Transelectrica pentru Green Report.

„Productia pe carbune a crescut cu 7,2%, iar pe hidrocarburi a scazut cu 5,1%”, au spus reprezentantii Transelectrica. Potrivit datelor furnizate, cantitatea de energie produsa in termocentralele pe carbune, in perioada, 29 ianuarie – 2 februarie, a crescut de la, 18.529 MWh/h, cat a s-a inregistrat pentru perioada 22 ianuarie – 26 ianuarie, la 19.850 MWh/h.

Varful de productie a fost inregistrat in data de 1 februarie, la ora 19:00, cand productia pe carbune a fost de 4.256 MWh/h.

800.000 de tone de carbune folosite la Turceni

„Consumul mediu pe zi la Turceni este de 36.000 de tone de carbune. In luna ianuarie 2012 am consumat peste 800.000 tone, cu 100.000 tone mai mult fata de perioada similara din 2011 ”, a declarat, pentru Green Report, directorul Diviziei de Energie CET Turceni, Marian Motocu.

In 2010, Complexul Energetic Turceni a emis, potrivit raportarii facute catre Agentia Nationala de Protectie a Mediului, aproape 6 milioane (5.816.735) de tone de CO2, adica o medie lunara de 483.333 de tone de CO2 la un consum de aproximativ 700.000 de tone de carbune ars in fiecare luna.

La un calcul simplu suplimentarea cu 100.000 de tone de carbune, in saptamanile de ger din ianuarie 2012, au crescut cu aproape 70 de mii de tone cantitatea medie de CO2 emisa doar de Complexul Energetic Turceni. Rezulta ca ianuarie 2012 , comparativ cu perioada similara a anului 2010, peste 552.000 de tone CO2 au ajuns in aer din cauza iernii grele din Romania.

Daca consumul de carbune va fi cel putin la fel de mare si in luna februarie Turceniul isi va pastra pozitia de lider in topul celor mai poluante companii din Romania. Pe locul doi este Complexul Energetic Rovinari cu 4,7 milioane tone de CO2 emise, urmat de AcelorMittal cu aproape 4,6 milioane de tone de CO2, potrivit datelor prezentare de ANPM pentru 2010.

Potrivit datelor estimative pentru 2011 publicate de Institutul National de Statistica , energia electrica produsa in termocentralele clasice avea o pondere de 54% in totalul energie produse in Romania, in crestere cu 7,7% fata de anul 2010.

In 2011, productia din termocentrale a fost de 33314,9 milioane KWh in crestere cu 5305,9 milioane KWh (+18,9%). Productia din hidrocentrale a fost de 15033,5 milioane KWh in scadere cu 5097,7 milioane kWh (-25,3%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 11747,2 milioane KWh in crestere cu 123,7 milioane kWh (+1,1%).

Eolienele au generat 1,6% din energia electrica din Romania in 2011

Centralele eoliene au devenit oficial cea de-a patra sursa de energie electrica, generand anul trecut 1,6% din total energiei electrice produse in Romania, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

“Salutam faptul ca productia eolina a devenit vizibila in statisticile oficiale. O buna parte din productia centralelor eoliene a fost generata in toamna anului trecut si a suplinit in buna masura scaderea de productie a Hidroelectrica provocata de seceta accentuata”, a declarat, pentru Green Report, consultantul Asociatiei Romane pentru Energie Eoliana, Ionel David.

Astfel, productia din centralele electrice eoliene in anul 2011 a fost de 948,7 milioane KWh in crestere cu 946,2 milioane KWh fata de anul 2010.

Din totalul energiei electrice produse in 2011, termocentralele clasice au generat 54,6%, hidrocentralele 24,6%, iar centrala nucleara de la Cernavoda 19,2%.

CEZ Romania a primit aproximativ 43% din certificatele verzi emise in 2011

Grupul CEZ Romania a primit aproximativ 720.000 de certifcate verzi din totalul de peste 1,5 milioane emise in 2011, a declarat pentru Green Report directoril Diviziei Productie Energie din cadrul CEZ Group in Romania, Ondrej Safar.

“Parcul Eolian CEZ a produs in anul 2011 peste 620.000 MWh. Pentru productia realizata, Parcul Eolian CEZ a obtinut in 2011 aproximativ 720.000 de certificate verzi, reprezentand o cota de aproximativ 43% din piata”, a spus Safar, director al Diviziei Productie Energie din cadrul CEZ Group in Romania.

Potrivit acestuia, in prezent, se continua constructia celei de a doua etape a proiectului eolian, cu realizarea infrastructurii si a turbinelor de la Cogealac. Pana in prezent fiind instalate 135 turbine in faza de la Fantanele si 20 la Cogealac. „In 2012 ne-am propus sa finalizam constructia si punerea in functiune a ambelor parti ale proiectului eolian de la Fantanele, Cogelac si Gradina, care insumeaza 240 de turbine eoliene; si asteptam asadar o crestere a numarului de certificate verzi alocate, comparativ cu anul 2011. Valoarea acestor certificate este stabilita de catre piata, la conditiile din momentul la care se opereaza tranzactiile, intre 27 – 55 euro/certificat”, a mai spus reprezentantul CEZ.

De asemenea, Grupul CEZ a anuntat recent intentia de a-si largi portofoliul in domeniul energiei regenerabile, propunand-si o tinta de 3000 de MW capacitate totala instalata pana in anul 2016. Zonele vizate pentru aceste investitii sunt Romania, Polonia si Germania.

Astfel, CEZ a achizitionat sistemul hidroenergetic de langa Resita, judetul Caras Severin, format din 4 microhidrocentrale (Grebla, Crainicel 1, Crainicel 2 si Breazova) si amenajarile hidro aferente de la Trei Ape, Gozna, Valiug si Secu, avand o capacitate totala instalata de aproximativ 18 MW si o productie de circa 70GWh/an.

„Grupul CEZ investeste in reabilitarea complexului de hidrocentrale de la Resita in scopul cresterii eficientei, capacitatea de productie urmand sa se ridice la peste 20 MW dupa finalizarea procesului de reabilitare”, potrivit lui Safar.

Grupul CEZ investeste, in zona Dobrogea, 1,1 miliarde euro in realizarea celor mai mari parcuri eoliene pe uscat din Europa, cu o putere totala instalata de 600 MW: Parcurile Eoliene CEZ de la Fantanele, Gradina si Cogealac.

Constructia parcurilor amplasate la nord de Constanta se desfasoara in mai multe etape - prima, aflata la Fantanele, include 139 de turbine eoliene cu o capacitate de 347,5 MW. Cea de-a doua etapa se desfasoara in zona Cogealac si Gradina, include 101 turbine cu o capacitate totala de 252,5 MW. Intreaga capacitate a Parcurilor Eoliene CEZ este preconizata sa fie pusa in functiune pana la sfarsitul anului 2012.

La finalizarea ambelor etape ale proiectului, CEZ va putea furniza 10% din totalul energiei regenerabile produse in Romania, incluzand marile hidrocentrale. In vederea indeplinirii directivei UE de a asigura provenienta a 20% din productia totala de energie electrica din surse regenerabile pana in anul 2020, investitia derulata de Grupul CEZ in Dobrogea este una deosebit de importanta.

Economia UE, insanatosita prin reducerea poluarii

Un studiu publicat de Uniunea Europeana arata ca daca statele membre isi vor atinge tintele de reducere a emisiilor poluante, de 20%-30%, propuse pentru 2016-2020, consecintele asupra economiei vor fi dintre cele mai bune.

Studiul arata ca indeplinirea acestui obiectiv, caruia insa unele state UE i se opun, va aduce economii de 31,3 miliarde de euro, anual, numai in zona cheltuielilor cu carburantii fosili.

Cheltuielile prevazute pentru combaterea poluarii vor scadea, de asemenea, anual, cu 3,6 miliarde de euro, iar in sanatate, tot in acelasi interval 2016-2020, cheltuielile vor fi reduse cu pana la 7,6 miliarde euro anual.

Iar tarile sarace din Europa Centrala si de Est vor avea posibilitatea sa-si micsoreze costurile investitiilor, gratie scaderii emisiilor de carbon.

De aceeasi parere este si ambasadorul Germaniei la Bucuresti, Andreas von Mettenheim, care puncta, in cadrul unui seminar, ca „in viitoarea decada, Europa va trebui sa accepte provocarea unei cresteri economice, sa creeze noi locuri de munca si sa reduca gazele cu efect de sera”.

Daunele pe care le aduce poluarea aerului sanatatii si mediului insumeaza anual, in Uniunea Europeana (UE), 100 de miliarde de euro, potrivit unui Raport al Agentiei Europene pentru Mediu (AEE), realizat in 27 de state europene.

Pe cap de locuitor, costurile au fost evaluate de catre AEE, anual, la 200-300 de euro, iar, in 2009, emisiile poluante provenite din 10.000 de mari uzine si instalatii electrice din UE au avut un impact asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului, evaluat intre 102 si 169 de miliarde de euro.