Parisul se va alimenta in curand cu energie produsa de opt turbine subacvatice aflate sub patru poduri de peste Sena, potrivit The Guardian.
Primaria din capitala Frantei va lansa saptamana aceasta un concurs de proiecte pentru instalarea turbinelor subacvatice, numite si „hidroliene”.
„Dupa un studiu al serviciului nostru de ecologie urbana si al Apelor franceze, patru locuri potentiale au fost identificate deja. In aceste locatii curentul accelereaza putin”, a explicat Denis Baupin, viceprimarul Parisului. Turbinele vor fi instalate sub Pont du Garigliano, Pont de la Tournelle, Pont Marie si Pont au Change.
Productia incepe in primavara
Companiile interesate au timp pana la toamna pentru a depune proiectele. Castigatorul va fi ales in ianuarie 2011, iar primele turbine vor intra in functiune in primavara. Cea mai mare parte din structura masinariilor se va afla sub apa.
Viceprimarul a explicat ca nu se asteapta la productii impresionante de energie din aceste proiecte, dar cel mai important este impactul lor educational.
„Vélib (programul de bike-sharing al Parisului) i-a facut pe parizieni sa realizeze ca pot folosi bicicletele in oras, iar aceste scheme pentru energia regenerabila ii vor face sa inteleaga importanta de a fi atenti la ceea ce consuma”, afirma Baupin.
O turbina subacvatica a mai fost instalata sub podul Golden Gate din San Francisco.
miercuri, 30 iunie 2010
marți, 29 iunie 2010
2,4 miliarde de euro, ajutor climatic UE pentru tarile sarace
UE va acorda, in cadrul initiativei Fast Start Financing de dirijare a unor fonduri catre actiunile de combatere a schimbarilor climatice in tarile in curs de dezvoltare, 2,4 miliarde de euro anual in intervalul 2010-2012, potrivit Raportului Anual al Comisiei Europene (CE) pe 2010.
Documentul arata si ca rata de performanta a proiectelor finantate de UE in 2009 a crescut pana la 94%. In acelasi an Alianta Globala pentru Schimbari Climatice (GCCA) a primit fonduri de 35 de milioane de euro, ca sprijin pentru tarile cele mai vulnerabile la efectele incalzirii globale.
Proiectele CE se extind in aproximativ 140 de tari. Astfel, peste 50 de milioane de oameni primesc asistenta pentru a supravietui in conditii de saracie extrema. Bugetele a 15 tari din Africa, Pacific si Caraibe au primit sprijin pentru a rezista crizei financiare.
UE este cel de-al doilea finantator global al tarilor in curs de dezvoltare, cu angajamente in valoare de 12 miliarde de euro. Ajutoarele externe reprezinta 9% din bugetul UE, adica 12 miliarde de euro din totalul de 143 de miliarde.
Documentul arata si ca rata de performanta a proiectelor finantate de UE in 2009 a crescut pana la 94%. In acelasi an Alianta Globala pentru Schimbari Climatice (GCCA) a primit fonduri de 35 de milioane de euro, ca sprijin pentru tarile cele mai vulnerabile la efectele incalzirii globale.
Proiectele CE se extind in aproximativ 140 de tari. Astfel, peste 50 de milioane de oameni primesc asistenta pentru a supravietui in conditii de saracie extrema. Bugetele a 15 tari din Africa, Pacific si Caraibe au primit sprijin pentru a rezista crizei financiare.
UE este cel de-al doilea finantator global al tarilor in curs de dezvoltare, cu angajamente in valoare de 12 miliarde de euro. Ajutoarele externe reprezinta 9% din bugetul UE, adica 12 miliarde de euro din totalul de 143 de miliarde.
luni, 28 iunie 2010
Gigantul Electra va avea o instalatie de stocare a emisiilor de CO2
"Constructia acestei instalatii nu va incepe mai tarziu de 2012, in cazul in care se va inchide pachetul de finantare, pentru ca in 2015 trebuie sa fie in exploatare comerciala. Proiectul va fi realizat etapizat demarand cu pregatirea temeinica a siturilor de stocare si lucrand in paralel la partea de captare si la reteaua de transport CO2", potrivit datelor Ministerului Economiei.
De asemenea, reprezentantii ministerului mai spun ca, in cazul in care proiectul romanesc va fi aprobat de Comisia Europeana, aceasta instalatie va fi implementata la una dintre termocentralele pe lignit care vor face parte din noua companie energetica Electra.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, estima in urma cu cateva luni acest proiect la aproape 500 milioane euro.
"Siturile de stocare propuse de geologii romani se afla in imediata vecinatate a amplasamentelor centralelor pe lignit din bazinul Oltenia, ceea ce va conduce, in comparatie cu alte proiecte europene, la diminuarea considerabila a costurilor de transport a emisiilor de dioxid de carbon, creand un avantaj evident proiectului romanesc", se mai arata in datele transmise de minister.
Potrivit acestora, urmatoarele etape ale acestui proiect sunt: elaborarea studiului de fezabilitate pentru toate cele trei componente: captare, transport, stocare CO2, precum si intocmirea aplicatiei pentru obtinerea finantarii catre Comisia Europeana (respectiv BEI) necesara implementarii proiectului.
Totodata, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), in calitate de lider al unui consortiu tehnic, a elaborat o aplicatie pentru obtinerea finantarii necesare elaborarii unui studiu de fezabilitate de catre Global Carbon Capture and Storage Institute (GCSSI). Aceasta aplicatie este in curs de evaluare, in cazul in care ea va fi aprobata/acceptata, studiul de fezabilitate va trebui finalizat pana la sfarsitul acestui an.
Costul studiului de fezabilitate este confidential si, in cazul aprobarii, va fi finantat de catre GCSSI si cofinantat de membrii in consortiul tehnic.
Altfel, acordul interguvernamental semnat cu Norvegia in privinta acestui proiect a primit aprobarea Comisiei Europene si este la faza de negociere intre cele doua tari.
De asemenea, reprezentantii ministerului mai spun ca, in cazul in care proiectul romanesc va fi aprobat de Comisia Europeana, aceasta instalatie va fi implementata la una dintre termocentralele pe lignit care vor face parte din noua companie energetica Electra.
Secretarul de stat din Ministerul Economiei, Tudor Serban, estima in urma cu cateva luni acest proiect la aproape 500 milioane euro.
"Siturile de stocare propuse de geologii romani se afla in imediata vecinatate a amplasamentelor centralelor pe lignit din bazinul Oltenia, ceea ce va conduce, in comparatie cu alte proiecte europene, la diminuarea considerabila a costurilor de transport a emisiilor de dioxid de carbon, creand un avantaj evident proiectului romanesc", se mai arata in datele transmise de minister.
Potrivit acestora, urmatoarele etape ale acestui proiect sunt: elaborarea studiului de fezabilitate pentru toate cele trei componente: captare, transport, stocare CO2, precum si intocmirea aplicatiei pentru obtinerea finantarii catre Comisia Europeana (respectiv BEI) necesara implementarii proiectului.
Totodata, Institutul de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), in calitate de lider al unui consortiu tehnic, a elaborat o aplicatie pentru obtinerea finantarii necesare elaborarii unui studiu de fezabilitate de catre Global Carbon Capture and Storage Institute (GCSSI). Aceasta aplicatie este in curs de evaluare, in cazul in care ea va fi aprobata/acceptata, studiul de fezabilitate va trebui finalizat pana la sfarsitul acestui an.
Costul studiului de fezabilitate este confidential si, in cazul aprobarii, va fi finantat de catre GCSSI si cofinantat de membrii in consortiul tehnic.
Altfel, acordul interguvernamental semnat cu Norvegia in privinta acestui proiect a primit aprobarea Comisiei Europene si este la faza de negociere intre cele doua tari.
Canada va inchide centralele vechi pe carbune
Canada va inchide treptat vechile sale centrale energetice pe carbune pentru a-si reduce emisiile de gaze cu efect de sera, a anuntat ministrul canadian al Mediului, Jim Prentice, citat de Reuters.
Statul va inlocui vechile centrale cu altele noi pe baza de gaz natural, hotarare care va fi luata pana la inceputul anului 2011.
”Legislatia noastra va fi foarte clara”, a spus Prentice in cadrul unei conferine de presa. „Cand fiecare unitate pe carbune ajunge la sfarsitul vietii sale economice va trebui sa indeplineasca noile standarde sau sa fie inchisa”, a explicat acesta.
Canada detine, in prezent, 51 de centrale energetice pe carbune care produc 19% din electricitatea statului si 13% din totalul de emisii poluante ale acestuia.
Grupurile ecologiste critica frecvent aceste stat pentru lipsa eforturilor de protejare a mediului si pentru permiterea cresterii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera din stat in ultimele doua decenii.
Statul va inlocui vechile centrale cu altele noi pe baza de gaz natural, hotarare care va fi luata pana la inceputul anului 2011.
”Legislatia noastra va fi foarte clara”, a spus Prentice in cadrul unei conferine de presa. „Cand fiecare unitate pe carbune ajunge la sfarsitul vietii sale economice va trebui sa indeplineasca noile standarde sau sa fie inchisa”, a explicat acesta.
Canada detine, in prezent, 51 de centrale energetice pe carbune care produc 19% din electricitatea statului si 13% din totalul de emisii poluante ale acestuia.
Grupurile ecologiste critica frecvent aceste stat pentru lipsa eforturilor de protejare a mediului si pentru permiterea cresterii nivelului emisiilor de gaze cu efect de sera din stat in ultimele doua decenii.
luni, 21 iunie 2010
Turbine eoliene de 150 de metri vor fi construite in Marea Britanie
Turbine uriase, de peste 150 de metri inaltime, vor fi instalate in curand in Marea Britanie si ar putea lansa un trend in ce priveste dimensiunile, potrivit The Telegraph.
O turbina eoliana offshore de peste 150 de metri inaltime si cu un diametru de peste 140 de metri va fi prima de asemenea proportii care va fi instalata in Marea Britanie in urmatorii doi ani. Aceasta ar putea da startul unui noi trend in randul producatorilor de turbine, a declarat liderul proiectului, Bill Grainger. Acesta a subliniat faptul ca turbinele mai mari produc mai multa energie si ar putea sa fie adoptate pe scara larga.
Grainger este inginer la Clipper Windpower Marine, reprezentanta in Marea Britanie a companiei americane cu acelasi nume, care construieste turbina. Aceasta va produce 10 megawati si va purta numele de Britannia. Turbina va fi construita la Blyth si va avea trei lame enorme, fiecare cantarind peste 30 de tone.
Britannia va genera energia necesara pentru a alimenta 10.000 de locuinte, iar pe toata durata de viata va inlocui folosirea a peste doua sute de milioane de litri de petrol.
O turbina eoliana offshore de peste 150 de metri inaltime si cu un diametru de peste 140 de metri va fi prima de asemenea proportii care va fi instalata in Marea Britanie in urmatorii doi ani. Aceasta ar putea da startul unui noi trend in randul producatorilor de turbine, a declarat liderul proiectului, Bill Grainger. Acesta a subliniat faptul ca turbinele mai mari produc mai multa energie si ar putea sa fie adoptate pe scara larga.
Grainger este inginer la Clipper Windpower Marine, reprezentanta in Marea Britanie a companiei americane cu acelasi nume, care construieste turbina. Aceasta va produce 10 megawati si va purta numele de Britannia. Turbina va fi construita la Blyth si va avea trei lame enorme, fiecare cantarind peste 30 de tone.
Britannia va genera energia necesara pentru a alimenta 10.000 de locuinte, iar pe toata durata de viata va inlocui folosirea a peste doua sute de milioane de litri de petrol.
marți, 15 iunie 2010
Elvetienii investesc intr-o fabrica de turbine eoliene in Constanta
Compania elvetiana Windex vrea sa inceapa in doua luni constructia unei fabrici de turbine eoliene in judetul Constanta, investitie de 20-25 milioane de euro, a declarat, marti, pentru Mediafax, directorul pentru Romania, Nicolae Simion.
"Constructia fabricii va dura aproximativ 12 luni", a afirmat Simion.
Windex este o companie din Elvetia specializata in productia de turbine eoliene de marime mica si medie.
Mai multe companii energetice importante au anuntat investitii in proiecte de energie eoliana in Romania, in principal in zona Dobrogei.
Astfel, grupul ceh CEZ a construit deja 70 de turbine eoliene la Fantanele, judetul Constanta, care au o putere instalata de 175 MW. Intregul proiect presupune instalarea a 240 de tubine eoliene si o investitie de 1,1 miliarde euro.
Compania spaniola Iberdrola a primit in aprilie licenta de la Transelectrica de a conecta 1.500 MW de energie eoliana la sistemul national de electricitate, putere pe care o va dezvolta in cadrul a 50 de parcuri eoliene, pana in 2017, iar prima locatie, cu o capacitate de 80 MW, va fi construita incepand din acest an si va deveni operationala din 2011.
De asemenea, Energias de Portugal are un proiect energetic de 90 de MW, iar Enel unul de 200 MW.
Si Petrom si-a anuntat intrarea in domeniul producerii de energie eoliana, prin cumpararea firmei Wind Power Park, investitiile totale bugetate pentru acest proiect fiind de 100 milioane de euro.
Pana in prezent in Romania capacitatile de productie a energiei din surse eoliene sunt de doar 14,1 MW.
"Constructia fabricii va dura aproximativ 12 luni", a afirmat Simion.
Windex este o companie din Elvetia specializata in productia de turbine eoliene de marime mica si medie.
Mai multe companii energetice importante au anuntat investitii in proiecte de energie eoliana in Romania, in principal in zona Dobrogei.
Astfel, grupul ceh CEZ a construit deja 70 de turbine eoliene la Fantanele, judetul Constanta, care au o putere instalata de 175 MW. Intregul proiect presupune instalarea a 240 de tubine eoliene si o investitie de 1,1 miliarde euro.
Compania spaniola Iberdrola a primit in aprilie licenta de la Transelectrica de a conecta 1.500 MW de energie eoliana la sistemul national de electricitate, putere pe care o va dezvolta in cadrul a 50 de parcuri eoliene, pana in 2017, iar prima locatie, cu o capacitate de 80 MW, va fi construita incepand din acest an si va deveni operationala din 2011.
De asemenea, Energias de Portugal are un proiect energetic de 90 de MW, iar Enel unul de 200 MW.
Si Petrom si-a anuntat intrarea in domeniul producerii de energie eoliana, prin cumpararea firmei Wind Power Park, investitiile totale bugetate pentru acest proiect fiind de 100 milioane de euro.
Pana in prezent in Romania capacitatile de productie a energiei din surse eoliene sunt de doar 14,1 MW.
marți, 8 iunie 2010
Romania a transferat primele credite JI Danemarcei
Romania a transferat primele sale credite din proiecte JI (Implementare in Comun) catre Danemarca. Credite din 342.063 tone de CO2 au fost tranferate acestui stat.
Creditele JI, transferate din Registrul Romaniei, au fost generate din 2004 in 2007 ca rezultat al eforturilor DEA pentru implementarea catorva proiecte JI in Romania.
Acestea sunt generarea energiei din rumegus, proiecte de energie geotermala in Oradea si Beius si mbunatatirea eficientei cazanelor de aburire de la Holboca CET Iasi II.
Energie din rumegus
Acest proiect JI ajuta la reducerea emisiilor de CO2 din atmosfera prin utilizarea rumegusului (biomasa) pe post de combustibil ce inlocuieste arderea gazului natural si a petrolului in orasele Huedin, Vlahita, Gheorgheni, Vatra Dornei si Intorsura Buzaului.
Energie geotermala la Oradea si Beius
Este al doilea proiect de implementare in comun intre Romania si Danemarca si a constat in instalarea unor noi sisteme de incalzire in Oradea si Beius pe baza de energie geotermala.
Imbunatatirea eficientei cazanelor de aburire de la Holboca CET Iasi II
Acest proiect consta in reducerea emisiilor de CO2 prin imbunatatirea eficientei cazanelor de aburire de la Holboca CET Iasi II care sunt alimentate de carbune si combustibil din petrol. Imbunatatirea a constat in aplicarea tehnologiei Therma Chem FS12 de in procesul de ardere care il face mai putin poluant.
Implementarea in Comun este un instrument puternic de cofinantare a proiectelor deoarece poate reduce semnificativ costurile de finantare si de capital. Structurarea unei tranzactii de tip Implementare in Comun pentru proiecte care reduc emisiile de gaze cu efect de sera poate crea pentru acestea un produs nou: creditele de carbon sau reducerile de emisii de gaze cu efect de sera (ERU – Emissions Reduction Units).
Creditele JI, transferate din Registrul Romaniei, au fost generate din 2004 in 2007 ca rezultat al eforturilor DEA pentru implementarea catorva proiecte JI in Romania.
Acestea sunt generarea energiei din rumegus, proiecte de energie geotermala in Oradea si Beius si mbunatatirea eficientei cazanelor de aburire de la Holboca CET Iasi II.
Energie din rumegus
Acest proiect JI ajuta la reducerea emisiilor de CO2 din atmosfera prin utilizarea rumegusului (biomasa) pe post de combustibil ce inlocuieste arderea gazului natural si a petrolului in orasele Huedin, Vlahita, Gheorgheni, Vatra Dornei si Intorsura Buzaului.
Energie geotermala la Oradea si Beius
Este al doilea proiect de implementare in comun intre Romania si Danemarca si a constat in instalarea unor noi sisteme de incalzire in Oradea si Beius pe baza de energie geotermala.
Imbunatatirea eficientei cazanelor de aburire de la Holboca CET Iasi II
Acest proiect consta in reducerea emisiilor de CO2 prin imbunatatirea eficientei cazanelor de aburire de la Holboca CET Iasi II care sunt alimentate de carbune si combustibil din petrol. Imbunatatirea a constat in aplicarea tehnologiei Therma Chem FS12 de in procesul de ardere care il face mai putin poluant.
Implementarea in Comun este un instrument puternic de cofinantare a proiectelor deoarece poate reduce semnificativ costurile de finantare si de capital. Structurarea unei tranzactii de tip Implementare in Comun pentru proiecte care reduc emisiile de gaze cu efect de sera poate crea pentru acestea un produs nou: creditele de carbon sau reducerile de emisii de gaze cu efect de sera (ERU – Emissions Reduction Units).
duminică, 6 iunie 2010
Petrolul se intinde in Golful Mexic pe o raza de 320 de kilometri
Petrolul din Golful Mexic se intinde pe o raza de 320 de kilometri in jurul putului defect si este impartit in mai multe pete mici, a declarat duminica seful pazei de coasta americane, amiralul Thad Allen, citat de Mediafax.
Petrolul "este raspandit pe o raza de 320 de kilometri in jurul putului, de unde se scurge in acest moment, si nu este o pata monolitica", a explicat amiralul, care coordoneaza operatiunile guvernamentale, relateaza postul de televiziune ABC.
"Este vorba de sute de mii de pete mici", a adaugat el in cadrul emisiunii de duminica "This week". Amiralul a explicat ca acestea plutesc pe suprafata golfului si complica eforturile de a impiedica petrolul sa atinga coastele.
"Este un razboi insidios, deoarece (petrolul) ataca patru state, unul dupa altul si ajunge din mai multe directii, in functie de vreme", a explicat amiralul. Statele americane afectate sunt Louisiana, si intr-o masura mai mica Mississippi, Alabama si Florida.
miercuri, 2 iunie 2010
Primele cantitati de energie produse in parcul eolian de la Fantanele
CEZ a produs, marti, primele cantitati de electricitate in turbinele eoliene pe care le construieste in Dobrogea, se arata intr-un comunicat al grupului ceh de utilitati transmite Mediafax.
Grupul ceh deruleaza, in localitatile Fantanale si Cogealac, judetul Constanta, lucrari de constructie a 250 de tubine eoliene, investitie totala de 1,1 miliarde euro.
Prima parte a proiectului eolian al CEZ, care cuprinde 139 turbine eoliene cu o capacitate instalata de 2,5 MW fiecare, este preconizata sa se finalizeze pana la sfarsitul acestui an.
In momentul finalizarii, parcul eolian al CEZ va avea o putere instalata de 600 MW, aproximativ cat un reactor nuclear de la Cernavoda.
Grupul ceh deruleaza, in localitatile Fantanale si Cogealac, judetul Constanta, lucrari de constructie a 250 de tubine eoliene, investitie totala de 1,1 miliarde euro.
Prima parte a proiectului eolian al CEZ, care cuprinde 139 turbine eoliene cu o capacitate instalata de 2,5 MW fiecare, este preconizata sa se finalizeze pana la sfarsitul acestui an.
In momentul finalizarii, parcul eolian al CEZ va avea o putere instalata de 600 MW, aproximativ cat un reactor nuclear de la Cernavoda.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)