luni, 31 ianuarie 2011
Politia din Grecia a gasit hotii certificatelor de CO2 in Romania
Atacul cibernetic care a determinat inchiderea pietii spot de tranzactionare a certificatelor cu emisii ar putea avea originea in Romania, au declarat surse din cadrul politiei din Grecia, informeaza Euractiv.
Politia a identificat intre 8 si 10 adrese Internet Protocol folosite de hackeri pentru a ataca registrul national de emisii al Greciei, a declarat un oficial al politiei, care a dorit sa-si pastreze anonimatul.
„Am localizat adesele in Romania. Interpolul a fost notificat”, a spus acesta.
Piata spot de permise de emisii a Uniunii Europene a fost inchisa dupa ce certificate de emisii in valoare de peste 30 de milioane de euro au fost sustrase din registrele nationale ale mai multor tari europene.
In registrele nationale sunt plasate si inregistrate permisele de emisii ale companiilor pentru a fi apoi tranzactionate in cadrul schemei de emisii, un mecanism realizat ca masura impotriva schimbarilor climatice.
Atacul asupra Registrului European a fost cel mai recent dintr-o serie de incidente si scandaluri care s-au adaugat la factorii ce descurajeaza alte state sa adopte sisteme similare.
vineri, 28 ianuarie 2011
China castiga cursa pentru economia verde
China accelereaza rapid pe langa SUA si Europa in cursa pentru dezvoltarea energiei curate si cu emisii scazute de carbon, ca strategie de stimulare a economiei sale nationale, a declarat ieri un inalt diplomat al ONU, citat de Bloomberg.
”China o sa ne lase pe toti in urma. Chinezii sunt foarte hotarati sa castige cursa pentru economia verde”, a declarat Christiana Figueres, seful Conventiei ONU asupra Schimbarilor Climatice (UNFCCC), in cadrul unei conferinte din cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elvetia.
Anul trecut, China a crescut spectaculos, cu 30%, investitiile in surse de energie low-carbon, ajungand la o suma totala de 51,1 miliarde de dolari, ”de departe cea mai mare suma, fata de orice alta tara”, se arata in statisticile Bloomberg.
Companiile americane vor avea de pierdut
Compania Ernst & Young a anuntat in septembrie 2010 ca, pentru prima oara, China a devansat SUA la capitolul cea mai atractiva tara pentru investitii in energii regenerabile. ”Poti sa sari etape – nu e neaparat nevoie sa urmezi modelul din nord. China ne demonstreaza asta”, a mai spus Figueres.
Oficiali chinezi, intre care si liderul negociatorilor climatici Su Wei, au declarat ca tara lor va adopta in curand un plan pe cinci ani de dezvoltare a energiei regenerabile.
La aceeasi conferinta, comisarul european pentru Actiune Climatica, Connie Hedegaar, a declarat ca afacerile si companiile americane vor avea de pierdut daca vor alege inactiunea.
”Companiile americane ar trebui sa inteleaga ca suntem aici ca sa declaram raspicat ca aceasta este o cursa. Este rau pentru afaceri si pentru economie sa nu te numeri printre primii, ci inca sa mai eziti. Sper ca si mai multi oameni de afaceri americani sa inteleaga ca trebuie sa faca presiuni asupra politicienilor lor”.
joi, 27 ianuarie 2011
CEZ Group a pierdut 700.000 de certificate de emisii poluante
Grupul ceh de energie CEZ a detectat doua transferuri neautorizate in urma carora au fost sustrase 700.000 de permise de emisii poluante, au anuntat reprezentantii companiei in aceasta dimineata.
Potrivit presei internationale, certificatele furate valoreaza aproximativ 10 milioane de euro si au fost sustrase in urma unui atac informatic asupra registrului din Cehia. Reprezentantii companiei nu au confirmat insa cifra, multumindu-se sa raspunda ca asteapta rezultatele oficiale ale anchetei.
”Fiecare certificat de emisii avea o serie si un numar unice si nu poate fi transferat decat intr-un alt registru al unui stat membru UE. Din acest punct de vedere, este simplu sa dam de urma lor”, a declarat Eva Novakova, purtatoarea de cuvant a CEZ Group, intr-un comunicat al companiei.
Registrul de comercializare a certificatelor de emisii din Cehia a fost inchis saptamana trecuta de operatorul OTE. Ulterior, operatorul Registrului european central a suspendat transferurile din toate registrele europene din cauza unor incidente de securitate inregistrate in cazul uneor registre nationale in ultimele doua luni.
Reprezentantii CEZ au anuntat ca au depus o sesizare la operatorul ceh al pietei, OTE, insa nu au primit inca un raspuns. Totodata, compania a depus o plangere penala.
miercuri, 26 ianuarie 2011
Franta investeste zece miliarde euro in primul proiect eolian offshore
Franta va investi zece miliarde de euro in dezvoltarea primului sau proiect eolian marin, in incercarea a reduce distanta pe care o are in urma altor state vecine in cursa pentru energie regenerabila, potrivit Mediafax.
Franta, ale carei centrale nucleare produc 80% din energia electrica a statului, va construi 600 de turbine eoliene offshore, cu o capacitate totala de 3.000 de megawati, a declarat presedintele francez, Nicolas Sarkozy. El nu a precizat unde vor fi amplasate aceste instalatii.
Proiectul va fi unul dintre cele mai mari din lume, cu o capacitate de productie echivalenta cu cea a trei reactoare nucleare de mici dimensiuni si va crea 10.000 de locuri de munca, a mentionat Sarkozy.
Franta intentioneaza ca pana in 2020 sa investeasca 20 de miliarde de euro pentru construirea unor instalatii eoliene cu o capacitate de productie totala de 25.000 de megawati, pentru a acoperi 23% din cerere cu energie din surse regenerabile.
In prezent, energia eoliana are o pondere de 2% din productia totala franceza, comparativ cu 7% in Germania. Marea Britanie are aproximativ 1.700 de turbine eoliene in constructie, aprobate sau pentru care au fost facute propuneri. Londra vizeaza atingerea unei capacitati de productie de energie eoliana de 32.000 de megawati pana in 2020, suficienta pentru a satisface 25% din necesarul tarii.
Printre companiile care ar putea licita pentru dezvoltarea proiectului francez, Reuters enumera Vestas (Danemarca), Repower (Germania) si Alstom (Franta). Grupurile de utilitati EDF sau GDF Suez, ambele franceze, ar putea inainta propuneri pentru gestionarea complexurilor eoliene.
luni, 24 ianuarie 2011
Negocierile pentru vanzarea certificatelor de carbon ale Romaniei sunt in faza finala
Ministrul Mediului, Laszlo Borbely, sustine ca negocierile pentru vanzarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon (CO2) sunt intr-o faza finala si ca spera ca in doua luni sa se poata face un anunt in acest sens, estimand pretul de piata al acestora la aproximativ 1,8 miliarde de euro.
Borbely Laszlo a declarat azi, intr-o conferinta de presa, ca legislatia in acest sens a fost finalizata abia in vara anului trecut, desi Romania putea sa vanda astfel de certificate de emisii de dioxid de carbon din 2008, la ora actuala un grup de lucru de la patru ministere purtand negocieri cu doua firme din Japonia si una din Spania, transmite corespondentul Mediafax.
El a apreciat ca negocierile se apropie de final, desi sunt dificile, aratand ca spera ca in doua luni sa se poata face un anunt in acest sens.
Borbely a precizat ca pretul de piata al certificatelor de emisii de dioxid de carbon detinute de Romania se ridica la aproximativ 1,8 miliarde de euro.
"Pana la inceputul anului 2010 nu s-a facut nimic, noi din 2008 puteam sa vindem, pana in 1 ianuarie 2010 nu s-a facut nimic. Nu comentez. Cand am venit la minister, am luat legatura cu ministrul Economiei, avem finalizata legislatia in mai-iunie, exista un grup de patru ministri - de la Mediu, Economie, Afaceri Externe si Finante, am inceput negocierile cu doua firme din Japonia, se pare ca si din Spania sunt interesati. Suntem intr-o faza finala de negocieri, ca sunt dificile aceste negocieri, eu sper ca in vreo doua luni vom putea veni si cu cantitati concrete, din pacate piata nu este foarte sus, noi am pierdut multi pasi in acesti ani. Avem in momentul de fata de vandut circa 300 de milioane de unitati, care inseamna la preturile actuale aproape 1,8 miliarde de euro, care ar putea fi folositi pentru investitii verzi", a afirmat Borbely.
Pentru fiecare tona de dioxid de carbon se emite un certificat de emisii, denumit unitate a cantitatii atribuite (AAU). Romania si-a asumat, in intervalul 2008-2012, reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de sera, fata de nivelul anului 1989, procent similar cu cel convenit de Uniunea Europeana.
Certificatele sunt emise in baza unui sistem al Uniunii Europene legat de reducerea poluarii. Ele sunt alocate fiecarui stat membru, dupa ce guvernul acestuia stabileste niveluri maxime nationale pentru emisiile de gaze si aloca niveluri maxime pentru operatorii industriali. Certificatele emise in baza acestor alocari pot fi tranzactionate.
joi, 20 ianuarie 2011
Cel mai mare producator de turbine eoliene vine in Romania
Producatorul danez de turbine eoliene Vestas, lider mondial in energie eoliana, isi va deschide un sediu in Romania, care va fi inaugurat pe 26 ianuarie, anunta un comunicat de presa.
Vestas este cel mai mare producator, vanzator, instalator si furnizor de servicii pentru turbinele eoliene din lume. Compania are parcuri eoliene in Danemarca, Germania, India, Italia, Marea Britanie, Spania, Suedia, Norvegia, Australia, China si SUA.
Vestas a instalat circa 41.000 de turbine eoliene in intreaga lume, cu o capacitate totala de aproape 40 GW.
In luna septembrie a anului trecut, Ziarul Financiar anunta ca Vestas urmau sa monteze 143 de turbine eoliene pana la sfarsitul anului 2011.
miercuri, 19 ianuarie 2011
In 2035, Romania va produce aproape jumatate din electricitate in centrale nucleare
Energia nucelara va castiga teren in urmatoarele doua decenii si va ajunge sa aiba cea mai mare pondere in sectorul de productie a electricitatii, respectiv 42,3%, potrivit strategiei energetice revizuite a Romaniei.
Tot in 2035, unitatile care vor folosi surse regenerabile de energie vor avea o pondere de 16,8%.
”Aceste date sunt incluse in proiectul de revizuire a strategiei energetice 2007-2020, care acum este in discutia Comisiei Europene”, a explicat astazi, intr-o conferinta, Alexandru Sandulescu, director in Ministerul Economiei, citat de Mediafax.
Energia hidro pierde teren
Conform documentului, in 2035 aproape jumatate din productia de electricitate (42,3%) va proveni din centralele nuclearelectrice, fata de 17-18% cat este ponderea in prezent.
De asemenea, peste 20 de ani, ponderea energiei hidro va scadea de 24,3% (in scadere de la 29%), iar unitatile pe baza de combustibili fosili vor reprezenta doar 16,5%, fata de 50,5% cat sunt astazi.
”Avand in vedere cresterea investitiilor in parcuri eoliene, Romania ar putea inregistra in anii urmatori un exces de certificate verzi, situatie in care se va lua in considerare posibila vanzare a acestora catre alte state”, a mai spus Sandulescu. Potrivit acestuia, Romania va avea avea nevoie in 2035 de o putere disponibila de peste 20.000 MW.
Peste jumatate din centrale vor fi innoite
Peste jumatate din capacitatea electrica instalata in Romania, de 20.437 MW, urmeaza sa fie inlocuita cu unitati noi pana in 2035.
Strategia energetica revizuita prevede masuri si prognoze pana in 2035. Din totalul de 20.437 MW, puterea disponibila efectiv este de 16.445 MW.
Potrivit strategiei energetice revizuite, pana in 2020 vor fi inlocuite capacitati de productie a electricitatii de 5.544 MW, reprezentand 28% din total, urmand ca pana in 2035 sa fie retrase din functiune unitati cumuland 11.066 MW, adica 55% din puterea totala.
marți, 18 ianuarie 2011
Enel Green Power Romania construieste o noua ferma eoliana in Dobrogea
Enel Green Power Romania va pune in funcţiune un nou parc eolian, de 30 MW, langa Tulcea.
Parcul va fi alcatuit din 15 turbine eoliene Gamesa, model G-90, a cate 2 MW fiecare, potrivit unui comunicat al companiei, citat de Relitatatea.net.
Productia anuala este estimata la circa 85,5 milioane KWh si parcul va putea alimenta cu electricitate 29.000 de gospodarii, evitand emisia in atmosfera a circa 48.000 tone de dioxid de carbon, in fiecare an, se arata in comunicatul dat publicitatii astazi de Enel.
Ferma eoliana se alatura celei de la Agighiol, primul parc eolian al Enel Green Power in Romania, inaugurat in decembrie anul trecut.
Capacitatea eoliana instalata a companiei in Romania ajunge astfel la un total de 64 MW.
Cu o capacitate totala instalata de 64 MW, cele doua parcuri eoliene vor genera peste 180 milioane KWh anual, acoperind necesarul de energie pentru 64.000 de gospodarii şi evitand emisia in atmosfera a circa 120.000 tone de CO2.
Dintre sursele regenerabile, energia eoliana este cea mai promitatoare tehnologie de generare a electricitaţii din Romania.
Conform estimarilor, capacitatea eoliana instalata in Romania va ajunge la un total de 3.600 MW pana in 2015.
Grupul Enel, prezent in Romania din 2005, este cel mai important investitor privat din sectorul energiei electrice, cu 5.000 angajati si o retea de 93.000 kilometri, deservind circa 2,6 milioane de clienţi.
luni, 17 ianuarie 2011
Reducerea emisiilor de sulf din transporturile pe apa, ingreunata de dezinteresul rafinariilor
Eforturile globale de a reduce emisiile sulfuroase provenite din industria transporturilor maritime si fluviale vor fi intarziate timp de cativa ani, in contextul in care rafinariile nu iau in calcul investitii pentru producerea de combustibil mai curat, deoarece ar necesita investitii de cateva miliarde de dolari, potrivit Reuters.
Agentia de transport maritim a ONU, International Maritime Organization (IMO), a dat termen sectorului maritim anul 2020 pentru a reduce cantitatea de sulfuri arsa de flota sa, din cauza carora mii de oameni mor anual.
IMO estimeaza ca industria ar trebui sa investeasca aproape 150 de miliarde de dolari in capacitati secundare de rafinare, pentru a se asigura ca are suficiente rezerve.
Reducerile de emisii cerute de IMO pot fi atinse din punct de vedere realist numai daca se vor folosi distilate medii, o serie de combustibili cu emisii mai reduse. Insa din cauza cererii din partea industriei transporturilor, a celei aviatice si a centralelor energetice, acestea sunt mai greu de procurat. Cererea ar putea creste cu pana 50%, adica cu inca 600 de milioane de tone pana in 2030 fata de nivelul actual, estimeaza compania petroliera ExxonMobil.
„Acest lucru va reprezenta o crestere majora a cererii de distilate medii, un produs care si asa este la mare cautare”, a declarat Vincent Chong, seful global al diviziei de combustibili marini a ExxonMobil.
Gazul petrolier, un produs distilat mediu, este responsabil pentru cresterea cu 42% a vanzarilor la produse petroliere in al treilea trimestru din 2010, o crestere de doua ori mai rapida decat in aceeasi perioada a anului 2010.
In prezent, vasele folosesc mai mult petrol rezidual, cu o concentratie ridicata de sulfuri.
Industria transporturilor maritime, care transporta 90% din volumul total al bunurilor comerciale din lume, nu are incredere ca va putea fi produsa in timp util o canttate suficienta de combustibil cu emisii reduse pentru a alimenta cele pestr 50.000 de nave.
„Vom monitoriza foarte atent termenul-limita din 2020 deoarece credem ca rezervele de combustibil mai curat ar putea sa nu fie suficiente pentru a-l atinge”, a declarat Torben Skaanild, directorul executiv al BIMCO, cea mai mare asociatie a proprietarilor de nave comerciale.
Desi transporturile pe apa sunt responsabile doar pentru 10% din emisiile globale de sulfuri, peste 60.000 de oameni se imbolnavesc de cancer si mor anual din cauza emisiilor provenite din combustibilii reziduali.
Astfel, IMO a adoptat reglementari care cer reducerea cu peste 80% a emisiilor de sulfuri prin scaderea ponderii acestora in combustibilii marini pana la 0,5% pana in 2020, fata de nivelul actual de 2,7%.
Agentia de transport maritim a ONU, International Maritime Organization (IMO), a dat termen sectorului maritim anul 2020 pentru a reduce cantitatea de sulfuri arsa de flota sa, din cauza carora mii de oameni mor anual.
IMO estimeaza ca industria ar trebui sa investeasca aproape 150 de miliarde de dolari in capacitati secundare de rafinare, pentru a se asigura ca are suficiente rezerve.
Reducerile de emisii cerute de IMO pot fi atinse din punct de vedere realist numai daca se vor folosi distilate medii, o serie de combustibili cu emisii mai reduse. Insa din cauza cererii din partea industriei transporturilor, a celei aviatice si a centralelor energetice, acestea sunt mai greu de procurat. Cererea ar putea creste cu pana 50%, adica cu inca 600 de milioane de tone pana in 2030 fata de nivelul actual, estimeaza compania petroliera ExxonMobil.
„Acest lucru va reprezenta o crestere majora a cererii de distilate medii, un produs care si asa este la mare cautare”, a declarat Vincent Chong, seful global al diviziei de combustibili marini a ExxonMobil.
Gazul petrolier, un produs distilat mediu, este responsabil pentru cresterea cu 42% a vanzarilor la produse petroliere in al treilea trimestru din 2010, o crestere de doua ori mai rapida decat in aceeasi perioada a anului 2010.
In prezent, vasele folosesc mai mult petrol rezidual, cu o concentratie ridicata de sulfuri.
Industria transporturilor maritime, care transporta 90% din volumul total al bunurilor comerciale din lume, nu are incredere ca va putea fi produsa in timp util o canttate suficienta de combustibil cu emisii reduse pentru a alimenta cele pestr 50.000 de nave.
„Vom monitoriza foarte atent termenul-limita din 2020 deoarece credem ca rezervele de combustibil mai curat ar putea sa nu fie suficiente pentru a-l atinge”, a declarat Torben Skaanild, directorul executiv al BIMCO, cea mai mare asociatie a proprietarilor de nave comerciale.
Desi transporturile pe apa sunt responsabile doar pentru 10% din emisiile globale de sulfuri, peste 60.000 de oameni se imbolnavesc de cancer si mor anual din cauza emisiilor provenite din combustibilii reziduali.
Astfel, IMO a adoptat reglementari care cer reducerea cu peste 80% a emisiilor de sulfuri prin scaderea ponderii acestora in combustibilii marini pana la 0,5% pana in 2020, fata de nivelul actual de 2,7%.
vineri, 14 ianuarie 2011
China a ”suflat” Statelor Unite pozitia de lider mondial pe piata energiei eoliene
Potrivit unui raport realizat de o corporatie americana din sectorul componentelor pentru turbine eoliene, China a finalizat si dat in folosinta anul trecut de trei ori mai multe instalatii eoliene decat SUA, devenind astfel cea mai mare piata de energie eoliana a lumii, relateaza ”New York Times”.
Potrivit raportului, dat publicitatii de American Superconductor Corporation, China are in prezent cea mai mare capacitate instalata de energie eoliana, estimata la 40.000 de MW.
SUA au finalizat al treilea trimestru anului trecut avand o capacitate instalata de 36,700 MW de energie a vantului, iar, pe fondul unei incetiniri a investitiilor, cel mai probabil detin in prezent o capacitate de sub 40.000 MW.
In 2010, China a instalat circa 16.000 de MW, fata de numai 5000 in SUA. In 2009, China a dat in folosita instalatii cu capacitate totala de 13.000 MW, fata de 10.000 MW in SUA, arata acelasi raport.
Cursa pe piata energiei eoliene se inscrie insa intr-un trend mai larg. Pentru a face fata cresterii rapide de energie electrica, China a inmultit rapid numarul centralelor nucleare si al celor pe baza de carbune. SUA, cu o piata mai matura, aflata in recesiune, dar si in plin proces de eficientizare energetica, va avea o crestere mai modesta a cererii de electricitate, comparativ cu 2009.
American Superconductor, companie cu sediul central la Devens, Massachussetts, a furnizat in 2009 si 2010 cel putin 25% din componentele de turbine eoliene instalate in China. Doi dintre clientii sai se numara printre cele mai mari 10 companii eoliene din lume – Sinovel si Dongfang.
Romania, crestere spectaculoasa
Daca, potrivit statisticilor World Wind Energy Association, Romania se afla in 2009 pe locul 55 la nivel mondial, cu doar 14 MW de energie eoliana instalati, tara noastra a cunoscut o crestere extrem de rapida in 2010. Potrivit rapoartelor ANRE si Transelectrica, in numai un an Romania a ajuns la o capacitat instalata de 370 de MW. Aceasta fara a lua in calcul capacitatea Centralei Eoliene Tariverde a grupului CEZ, din Dobrogea, care se afla inca in perioada de probe cu grupurile eoliene si nu este data in exploatare comerciala.
joi, 13 ianuarie 2011
Combustibil revolutionar produs in Spania: biopetrol din emisii poluante procesate de alge
O uzina din Spania va produce biocombustibil din dioxid de carbon cu ajutorul unor microalge hranite cu emisii poluante, relateaza cotidianul francez „La Tribune”.
Proiectul apartine companiei Bio Fuel Systems (BFS), care va produce biopetrol din alge hranite cu emisii poluante provenite de la o fabrica de ciment a producatorului sud-american Cemex.
Biopetrolul, asemanator cu petrolul obisnuit, este obtinut printr-un proces de conversie accelerata a emisiilor poluante si poate fi folosit pentru alimentarea automobilelor, dar si pentru fabricarea solventi lor sau a maselor plastice.
Microalgele din care va fi obtinut biopetrolul sunt plasate in tuburi verticale si expuse la lumina, care favorizeaza fotosinteza.
Ele se dubleaza in 24 de ore si, zilnic, jumatate din cantitatea obtinuta se transforma prin centrifugare intr-o pasta ce contine 3% nutrienti si 97% biomasa.
Iar prin prelucrare, care se face in conditii de presiune crescuta, la temperaturi foarte mari si in lipsa oxigenului, biomasa este transformata in biopetrol.
Motoarele alimentate cu biopetrol neutralizeaza dioxidul de carbon
Prin acest procedeu folosit de BFS, din 2,2 tone de dioxid de carbon se obtine un baril de biocarburant (158 de litri). Pe de alta parte, procedeul in sine elibereaza 1,2 tone de CO2.
„Producerea unui baril de biocarburant in fabrica neutralizeaza 940 de kilograme de dioxid de carbon. O masina alimentata cu biopetrol care circula cu 135 de kilometri la ora neutralizeaza la fiecare 100 de kilometri o cantitate de 49 de kilograme de CO2. Daca aceeasi masina foloseste benzina, va emite in aer 19 kilograme de CO2 ”, explica directorul asociat al BFS, Pierre Baros.
BFS apreciaza ca un baril de biocarburant va costa 25 de euro, dar deocamdata va vinde biopetrolul la pretul petrolului obisnuit pentru a-si finanta noi uzine.
Uzina din Alicante va absorbi 130.000 de tone de CO2 pentru producerea a 60.000de barili de biopetrol si 400 de tone de nutrienti anual. O tona de nutrienti tip Omega 3, de exemplu, se vinde acum pe piata cu 100.000 de euro.
BFS are deja contracte semnate pentru doua noi uzine in Portugalia si in Italia, iar in urmatorii trei ani intentioneaza ca numarul uzinelor sale sa ajunga la opt.
miercuri, 12 ianuarie 2011
EXCLUSIV GR Productia de energie verde din Romania s-a dublat in 2010, fata de 2009
Productia de energie din surse regenerabile a crescut mai mult decat dublu in primele 11 luni ale anului 2010, comparativ cu anul anterior, releva datele centralizate de Transelectrica. Astfel, in 2010, minus luna decembrie, au fost produsi 538.032,15 MWh, fata de numai 239.737,70 MWh in 2009.
In total, Agentia Nationala pentru Reglementare in Energetica (ANRE) a acordat 544.933 certificate verzi pentru energia regenerabila produsa de catre 44 de companii din domeniile eolian, hidro si biomasa, plus singurei institutii publice din Romania producatoare de energie verde – primaria Comunei Floresti Prahova. Aceasta, de altfel si singurul producator de energie fotovoltaica din lista ANRE, a primit doar 6 certificate verzi pentru energia introdusa in retea, insa investitia este abia la inceput.
La bilantul ANRE nu se adauga energia produsa de Centrala Eoliana Tariverde a grupului CEZ, care se afla inca in perioada de probe cu grupurile eoliene si nu este data in exploatare comerciala.
Potrivit Transelectrica, productia realizata de aceasta centrala eoliana a fost cuprinsa intre zero si 250 MW, fara a ridica probleme in operarea Sistemului Energetic National (SEN). ”Din analizele noastre, SEN este capabil actualmente sa suporte fara probleme un numar de centrale eoliene racordate la retea care sa insumeze o putere instalata de pana la 3000 MW. Puterea totala instalata in Centralele Eoliene este, deocamdata, mult sub 3.000 MW”, se arata intr-un raspuns oficial al institutiei, la solicitarea ”Green Report”.
Investitii in reteaua de transport
Acelasi comunicat arata ca totalul cheltuielilor de investitii in extinderea si modernizarea retelei de transport a energiei electrice pe anul 2010 a fost de 455.975.000 lei, fara TVA. Investitiile sunt menite insa sa creasca semnificativ in perioada urmatoare, avand in vedere ca, potrivit unui anunt dat publicitatii ieri, Comisia Europeana a autorizat schema de ajutor de stat privind „Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de transport a energiei electrice si gazelor naturale”. Bugetul total al schemei este de 57,7 milioane EURO, din care 88% reprezinta alocari din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
“Speram ca fondurile vor fi absorbite in totalitate pana in 2013, intrucat starea foarte proasta a infrastructurii de transport al energiei electrice afecteaza serios dezvoltarea Romaniei, inclusiv prin limitarea cantitatii de energie din surse regenerabile produsa in tara pe care sistemul national o poate prelua. Aceasta situatie nu ne ajuta nici sa indeplinim tintele de energie regenerabila adoptate de Romania pana in 2020, nici sa devenim mai putin dependenti de importurile de energie”, a comentat pentru "Green Report" Eliza Teodorescu, director executiv al Asociatiei ALMA-RO.
Decembrie, varful de consum
In 2010, Romania a importat o cantitate totala de 943,07 GWh si a exportat o cantitate totala de 2.658,02 GWh. Consumul maxim a fost inregistrat anul trecut pe 16 decembrie, cand au fost raportati 8.264 MW medie orara zilnica.
De altfel, intreaga perioada 07.12.-23.12. a inregistrat un consum mediu de 7.707 MW, acesta fiind pus pe seama ploilor dela inceputul intervalului, apoi lapovitei si ninsorii la sfarsitul intervalului, cu temperaturi de -5 grade celsius in medie.
marți, 11 ianuarie 2011
Ajutoarele pentru modernizarea retelelor de trasport energie si gaze, autorizate de CE
Comisia Europeana a autorizat schema de ajutor de stat privind „Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de transport a energiei electrice si gazelor naturale”. Aceasta schema a fost initiata de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri si a fost notificata autoritatilor de catre Consiliul Concurentei.
Ajutoarele de stat se vor acorda sub forma de alocari financiare nerambursabile, atat din fonduri comunitare cat si din fonduri nationale. Bugetul total al schemei este de 57,7 milioane EURO, din care 88% reprezinta alocari din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
„Prin aceasta schema de ajutor de stat se urmareste sustinerea investitiilor in retelele de transport al energiei electrice si gazelor naturale, astfel incat sa se reduca pierderile, sa creasca securitatea in furnizare si sa se evite situatiile de criza si, bineinteles, sa se atinga standarde ridicate de calitate spre beneficiul tuturor consumatorilor”, a declarat domnul Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Potentialii beneficiari sunt operatorii de transport si de sistem al energiei electrice si gazelor naturale din Romania, respectiv Transelectrica si Transgaz. Pentru a accesa schema, acestia trebuie sa se adreseze Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri - Organismul Intermediar pentru energie, perioada de derulare a schemei fiind pana la sfarsitul anului 2013.
Aceasta masura va fi implementata in aplicarea Axei prioritare 4 „Cresterea Eficientei Energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice” din cadrul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”.
“Speram ca fondurile vor fi absorbite in totalitate pana in 2013, intrucat starea foarte proasta a infrastructurii de transport al energiei electrice afecteaza serios dezvoltarea Romaniei, inclusiv prin limitarea cantitatii de energie din surse regenerabile produsa in tara pe care sistemul national o poate prelua. Aceasta situatie nu ne ajuta nici sa indeplinim tintele de energie regenerabila adoptate de Romania pana in 2020, nici sa devenim mai putin dependenti de importurile de energie”, a comentat pentru "Green Report" Eliza Teodorescu, director executiv al Asociatiei ALMA-RO.
Potrivit datelor furnizate de Transelectrica, totalul cheltuielilor de investitii in reabilitarea si extinderea retelei de transport a energiei electrice pe anul 2010 a fost de 455.975.000 lei, fara TVA.
Ajutoarele de stat se vor acorda sub forma de alocari financiare nerambursabile, atat din fonduri comunitare cat si din fonduri nationale. Bugetul total al schemei este de 57,7 milioane EURO, din care 88% reprezinta alocari din Fondul European de Dezvoltare Regionala.
„Prin aceasta schema de ajutor de stat se urmareste sustinerea investitiilor in retelele de transport al energiei electrice si gazelor naturale, astfel incat sa se reduca pierderile, sa creasca securitatea in furnizare si sa se evite situatiile de criza si, bineinteles, sa se atinga standarde ridicate de calitate spre beneficiul tuturor consumatorilor”, a declarat domnul Bogdan Chiritoiu, presedintele Consiliului Concurentei.
Potentialii beneficiari sunt operatorii de transport si de sistem al energiei electrice si gazelor naturale din Romania, respectiv Transelectrica si Transgaz. Pentru a accesa schema, acestia trebuie sa se adreseze Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri - Organismul Intermediar pentru energie, perioada de derulare a schemei fiind pana la sfarsitul anului 2013.
Aceasta masura va fi implementata in aplicarea Axei prioritare 4 „Cresterea Eficientei Energetice si a securitatii furnizarii in contextul combaterii schimbarilor climatice” din cadrul Programului Operational Sectorial „Cresterea Competitivitatii Economice”.
“Speram ca fondurile vor fi absorbite in totalitate pana in 2013, intrucat starea foarte proasta a infrastructurii de transport al energiei electrice afecteaza serios dezvoltarea Romaniei, inclusiv prin limitarea cantitatii de energie din surse regenerabile produsa in tara pe care sistemul national o poate prelua. Aceasta situatie nu ne ajuta nici sa indeplinim tintele de energie regenerabila adoptate de Romania pana in 2020, nici sa devenim mai putin dependenti de importurile de energie”, a comentat pentru "Green Report" Eliza Teodorescu, director executiv al Asociatiei ALMA-RO.
Potrivit datelor furnizate de Transelectrica, totalul cheltuielilor de investitii in reabilitarea si extinderea retelei de transport a energiei electrice pe anul 2010 a fost de 455.975.000 lei, fara TVA.
luni, 10 ianuarie 2011
Preturile instalatiilor solare vor scadea cu 13% in 2011
Preturile la panourile solare vor scadea in 2011, iar chinezii vor obtine cote de piata importante pe piata de profil, se arata intr-un studiu al agentiei americane de rating Standard&Poor’s, care prezinta zece predictii pentru piata mondiala de energie solara din acest an.
Economistii americani, citati de cotidianul francez „La Tribune”, sustin ca va fi inregistrata o noua scadere a preturilor la panourile solare si la siliciu, marjele de piata ale fabricantilor din acest sector se vor diminua, numarul instalatiilor solare va cunoaste o crestere destul de lenta, iar producatorii chinezi vor detine cote importante de piata de profil.
Cele 10 predictii ale Standard &Poor's pentru piata energiei solare
1. Numarul instalatiilor fotovoltaice de pe intreaga planeta va creste cu 20% in acest an, cu mult mai putin fata cresterea inregistrata in 2010, cand numarul instalatiilor s-a dublat.
Daca la nivel mondial a existat un nivel estimat la 15 - 16 GW pana la finele anului trecut, puterea instalatiilor va atinge 19 GW la sfarsitul acestui an.
2. Capacitatea de productie a celulelor fotovoltaice industriale va creste. Dupa o crestere accentuata pana la 17, 1 GW in 2010, instalatiile vor atinge 23,8 GW pana la finele lui 2011, ceea ce echivaleaza cu o crestere de 39%, deoarece fabricantii vor continua sa deschida noi uzine pentru a rentabiliza costurile unitatii de produs.
In plus, grupurile care activeaza pe alte segmente ale industriei solare ar trebui aiba o abordare integrala, pe verticala, si sa intre, la randul lor, pe piata celulelor si a panourilor fotovoltaice.
3. Pretul panourilor solare va continua sa scada in 2011, dar mai lent comparativ cu 2008. Pretul mediu de vanzare se va reduce cu aproximativ 15% in 2011, fata de 2010, scaderea manifestadu-se, mai ales in prima jumatate a acestui an.
4. Pretul polisiliciului va scadea la 60 de dolari pe kilogram in a doua jumatate a acestui an, dupa ce a a fost in crestere in 2010. Se va inregistra in acest fel o diminuare cu aproximativ 21% fata de sfarsitul anului 2010, cand acesta s-a situat la 76 de dolari pe kilogram, din cauza incetinirii productiei.
5. Fabricantii chinezi vor continua sa castige noi cote de piata in pofida rivalilor lor europeni si americani. Sustinuti de bancile autohtone, industriasii chinezi si-au sporit productia si si-au redus costurile in 2010, ceea ce le-a permis sa practice preturi mai mici si sa castige importante cote de piata.
Aceasta tendinta ar putea sa se mentina, conform previziunilor Standard&Poor’s, si, astfel, fabricantii chinezi vor detine 50% din capacitatile mondiale din sectorul energiei solare.
Pentru a-si pastra beneficiile, intreprinderile care nu s-au raliat la economia asiatica vor fi nevoite sa-si indrepte atentia spre sectoare din afara sectoarelor productive, cum ar fi instalatiile sau proiectarea.
6. Intreprinderile care isi vor diversifica productia in afara pietei germane, socotita prima piata de instalatii solare din lume, vor fi mai avantajate. Germania a concentrat peste 50% din instalatiile mondiale din sectorul energiei solare in 2010, cu o crestere spectaculoasa de 150% in raport cu 2009, dar Standard&Poor’s prevede o scadere cu 15% a numarului instalatiilor solare noi din Germania in 2011.
Germania nu va ingloba in acest an decat 35% din totalul instalatiilor solare de pe glob. Principalele piete se vor regasi in Italia, Asia, Orientul Mijlociu, Africa si SUA. Iar fabricantii chinezi si cei americani vor fi mai avantajati decat rivalii lor europeni prin diversificarea sectoarelor dincolo de piata germana.
7. Costurile de productie ale panourilor fotovoltaice vor scadea la aproximativ 13% in 2011. Fabricantii chinezi au profitat deja de scaderea pretului la polisiliciu, iar acest lucru a dus la o scadere a costului pe megawatt, la 1,28 dolari, in 2010. In urma integrarii pe verticala, aceste costuri ar trebui sa fie reduse si in 2011, ele ajungand la 1,12 dolari.
8. Producatorii vor fi pe plus in 2011. Insa pretul de vanzare a panourilor solare ar trebui sa scada mai rapid decat costurile.
Iar marja bruta de piata va fi si ea redusa de la 25%, in 2010, la aproximativ 20%, in 2011, pentru mai multi dintre fabricantii chinezi.
Cheltuielile vor creste, deoarece concurentii vor fi nevoiti sa imbunatateasca fiabilitatea panourilor fotovoltaice si sa-si consolideze vanzarile.
Marja operationala ar putea, in concluzie, sa fie mai redusa situandu-se de la 15% la aproximativ 10%. Insa, anumite grupuri, cum ar fi LDK Solar, vor reusi sa sa-si imbunatateasca marjele de piata, gratie integrarii pe verticala.
9. Producatorii se vor confrunta cu o fragilitate financiara si in 2011. Nivelul de indatorare va fi in crestere pe masura ce chinezii isi vor dezvolta capacitatile de productie.
Gratie vanzarilor in crestere, dar in ciuda scaderii marjelor de piata, rata indatorarii va ramane de aproximativ 80%.
10. Producatorii care au intrat in forta pe piata americana vor fi mai avantajati in acest an. In SUA, procentul instalatiilor solare va creste cu 60%, intr-un ritm mult mai rapid decat cel inregistrat pe plan mondial, datorita proiectelor dezvoltate de marile companii de electricitate, care vor fi promovate prin stimulente financiare, dar si datorita scaderii preturilor.
Astfel, fabricantul de semiconductoare Advanced Energy Industrie, care se lanseaza agresiv pe piata convertoarelor solare, va profita de aceasta crestere si va ajunge sa detina 80% din vanzarile de pe piata nord-americana.
Economistii americani, citati de cotidianul francez „La Tribune”, sustin ca va fi inregistrata o noua scadere a preturilor la panourile solare si la siliciu, marjele de piata ale fabricantilor din acest sector se vor diminua, numarul instalatiilor solare va cunoaste o crestere destul de lenta, iar producatorii chinezi vor detine cote importante de piata de profil.
Cele 10 predictii ale Standard &Poor's pentru piata energiei solare
1. Numarul instalatiilor fotovoltaice de pe intreaga planeta va creste cu 20% in acest an, cu mult mai putin fata cresterea inregistrata in 2010, cand numarul instalatiilor s-a dublat.
Daca la nivel mondial a existat un nivel estimat la 15 - 16 GW pana la finele anului trecut, puterea instalatiilor va atinge 19 GW la sfarsitul acestui an.
2. Capacitatea de productie a celulelor fotovoltaice industriale va creste. Dupa o crestere accentuata pana la 17, 1 GW in 2010, instalatiile vor atinge 23,8 GW pana la finele lui 2011, ceea ce echivaleaza cu o crestere de 39%, deoarece fabricantii vor continua sa deschida noi uzine pentru a rentabiliza costurile unitatii de produs.
In plus, grupurile care activeaza pe alte segmente ale industriei solare ar trebui aiba o abordare integrala, pe verticala, si sa intre, la randul lor, pe piata celulelor si a panourilor fotovoltaice.
3. Pretul panourilor solare va continua sa scada in 2011, dar mai lent comparativ cu 2008. Pretul mediu de vanzare se va reduce cu aproximativ 15% in 2011, fata de 2010, scaderea manifestadu-se, mai ales in prima jumatate a acestui an.
4. Pretul polisiliciului va scadea la 60 de dolari pe kilogram in a doua jumatate a acestui an, dupa ce a a fost in crestere in 2010. Se va inregistra in acest fel o diminuare cu aproximativ 21% fata de sfarsitul anului 2010, cand acesta s-a situat la 76 de dolari pe kilogram, din cauza incetinirii productiei.
5. Fabricantii chinezi vor continua sa castige noi cote de piata in pofida rivalilor lor europeni si americani. Sustinuti de bancile autohtone, industriasii chinezi si-au sporit productia si si-au redus costurile in 2010, ceea ce le-a permis sa practice preturi mai mici si sa castige importante cote de piata.
Aceasta tendinta ar putea sa se mentina, conform previziunilor Standard&Poor’s, si, astfel, fabricantii chinezi vor detine 50% din capacitatile mondiale din sectorul energiei solare.
Pentru a-si pastra beneficiile, intreprinderile care nu s-au raliat la economia asiatica vor fi nevoite sa-si indrepte atentia spre sectoare din afara sectoarelor productive, cum ar fi instalatiile sau proiectarea.
6. Intreprinderile care isi vor diversifica productia in afara pietei germane, socotita prima piata de instalatii solare din lume, vor fi mai avantajate. Germania a concentrat peste 50% din instalatiile mondiale din sectorul energiei solare in 2010, cu o crestere spectaculoasa de 150% in raport cu 2009, dar Standard&Poor’s prevede o scadere cu 15% a numarului instalatiilor solare noi din Germania in 2011.
Germania nu va ingloba in acest an decat 35% din totalul instalatiilor solare de pe glob. Principalele piete se vor regasi in Italia, Asia, Orientul Mijlociu, Africa si SUA. Iar fabricantii chinezi si cei americani vor fi mai avantajati decat rivalii lor europeni prin diversificarea sectoarelor dincolo de piata germana.
7. Costurile de productie ale panourilor fotovoltaice vor scadea la aproximativ 13% in 2011. Fabricantii chinezi au profitat deja de scaderea pretului la polisiliciu, iar acest lucru a dus la o scadere a costului pe megawatt, la 1,28 dolari, in 2010. In urma integrarii pe verticala, aceste costuri ar trebui sa fie reduse si in 2011, ele ajungand la 1,12 dolari.
8. Producatorii vor fi pe plus in 2011. Insa pretul de vanzare a panourilor solare ar trebui sa scada mai rapid decat costurile.
Iar marja bruta de piata va fi si ea redusa de la 25%, in 2010, la aproximativ 20%, in 2011, pentru mai multi dintre fabricantii chinezi.
Cheltuielile vor creste, deoarece concurentii vor fi nevoiti sa imbunatateasca fiabilitatea panourilor fotovoltaice si sa-si consolideze vanzarile.
Marja operationala ar putea, in concluzie, sa fie mai redusa situandu-se de la 15% la aproximativ 10%. Insa, anumite grupuri, cum ar fi LDK Solar, vor reusi sa sa-si imbunatateasca marjele de piata, gratie integrarii pe verticala.
9. Producatorii se vor confrunta cu o fragilitate financiara si in 2011. Nivelul de indatorare va fi in crestere pe masura ce chinezii isi vor dezvolta capacitatile de productie.
Gratie vanzarilor in crestere, dar in ciuda scaderii marjelor de piata, rata indatorarii va ramane de aproximativ 80%.
10. Producatorii care au intrat in forta pe piata americana vor fi mai avantajati in acest an. In SUA, procentul instalatiilor solare va creste cu 60%, intr-un ritm mult mai rapid decat cel inregistrat pe plan mondial, datorita proiectelor dezvoltate de marile companii de electricitate, care vor fi promovate prin stimulente financiare, dar si datorita scaderii preturilor.
Astfel, fabricantul de semiconductoare Advanced Energy Industrie, care se lanseaza agresiv pe piata convertoarelor solare, va profita de aceasta crestere si va ajunge sa detina 80% din vanzarile de pe piata nord-americana.
vineri, 7 ianuarie 2011
Standard&Poor's: Preturile instalatiilor solare vor scadea cu 13% in 2011
Preturile la panourile solare vor scadea in 2011, iar chinezii vor obtine cote de piata importante pe piata de profil, se arata intr-un studiu al agentiei americane de rating Standard&Poor’s, care prezinta zece predictii pentru piata mondiala de energie solara din acest an.
Economistii americani, citati de cotidianul francez „La Tribune”, sustin ca va fi inregistrata o noua scadere a preturilor la panourile solare si la siliciu, marjele de piata ale fabricantilor din acest sector se vor diminua, numarul instalatiilor solare va cunoaste o crestere destul de lenta, iar producatorii chinezi vor detine cote importante de piata de profil.
Cele 10 predictii ale Standard &Poor's pentru piata energiei solare
1. Numarul instalatiilor fotovoltaice de pe intreaga planeta va creste cu 20% in acest an, cu mult mai putin fata cresterea inregistrata in 2010, cand numarul instalatiilor s-a dublat.
Daca la nivel mondial a existat un nivel estimat la 15 - 16 GW pana la finele anului trecut, puterea instalatiilor va atinge 19 GW la sfarsitul acestui an.
2. Capacitatea de productie a celulelor fotovoltaice industriale va creste. Dupa o crestere accentuata pana la 17, 1 GW in 2010, instalatiile vor atinge 23,8 GW pana la finele lui 2011, ceea ce echivaleaza cu o crestere de 39%, deoarece fabricantii vor continua sa deschida noi uzine pentru a rentabiliza costurile unitatii de produs.
In plus, grupurile care activeaza pe alte segmente ale industriei solare ar trebui aiba o abordare integrala, pe verticala, si sa intre, la randul lor, pe piata celulelor si a panourilor fotovoltaice.
3. Pretul panourilor solare va continua sa scada in 2011, dar mai lent comparativ cu 2008. Pretul mediu de vanzare se va reduce cu aproximativ 15% in 2011, fata de 2010, scaderea manifestadu-se, mai ales in prima jumatate a acestui an.
4. Pretul polisiliciului va scadea la 60 de dolari pe kilogram in a doua jumatate a acestui an, dupa ce a a fost in crestere in 2010. Se va inregistra in acest fel o diminuare cu aproximativ 21% fata de sfarsitul anului 2010, cand acesta s-a situat la 76 de dolari pe kilogram, din cauza incetinirii productiei.
5. Fabricantii chinezi vor continua sa castige noi cote de piata in pofida rivalilor lor europeni si americani. Sustinuti de bancile autohtone, industriasii chinezi si-au sporit productia si si-au redus costurile in 2010, ceea ce le-a permis sa practice preturi mai mici si sa castige importante cote de piata.
Aceasta tendinta ar putea sa se mentina, conform previziunilor Standard&Poor’s, si, astfel, fabricantii chinezi vor detine 50% din capacitatile mondiale din sectorul energiei solare.
Pentru a-si pastra beneficiile, intreprinderile care nu s-au raliat la economia asiatica vor fi nevoite sa-si indrepte atentia spre sectoare din afara sectoarelor productive, cum ar fi instalatiile sau proiectarea.
6. Intreprinderile care isi vor diversifica productia in afara pietei germane, socotita prima piata de instalatii solare din lume, vor fi mai avantajate. Germania a concentrat peste 50% din instalatiile mondiale din sectorul energiei solare in 2010, cu o crestere spectaculoasa de 150% in raport cu 2009, dar Standard&Poor’s prevede o scadere cu 15% a numarului instalatiilor solare noi din Germania in 2011.
Germania nu va ingloba in acest an decat 35% din totalul instalatiilor solare de pe glob. Principalele piete se vor regasi in Italia, Asia, Orientul Mijlociu, Africa si SUA. Iar fabricantii chinezi si cei americani vor fi mai avantajati decat rivalii lor europeni prin diversificarea sectoarelor dincolo de piata germana.
7. Costurile de productie ale panourilor fotovoltaice vor scadea la aproximativ 13% in 2011. Fabricantii chinezi au profitat deja de scaderea pretului la polisiliciu, iar acest lucru a dus la o scadere a costului pe megawatt, la 1,28 dolari, in 2010. In urma integrarii pe verticala, aceste costuri ar trebui sa fie reduse si in 2011, ele ajungand la 1,12 dolari.
8. Producatorii vor fi pe plus in 2011. Insa pretul de vanzare a panourilor solare ar trebui sa scada mai rapid decat costurile.
Iar marja bruta de piata va fi si ea redusa de la 25%, in 2010, la aproximativ 20%, in 2011, pentru mai multi dintre fabricantii chinezi.
Cheltuielile vor creste, deoarece concurentii vor fi nevoiti sa imbunatateasca fiabilitatea panourilor fotovoltaice si sa-si consolideze vanzarile.
Marja operationala ar putea, in concluzie, sa fie mai redusa situandu-se de la 15% la aproximativ 10%. Insa, anumite grupuri, cum ar fi LDK Solar, vor reusi sa sa-si imbunatateasca marjele de piata, gratie integrarii pe verticala.
9. Producatorii se vor confrunta cu o fragilitate financiara si in 2011. Nivelul de indatorare va fi in crestere pe masura ce chinezii isi vor dezvolta capacitatile de productie.
Gratie vanzarilor in crestere, dar in ciuda scaderii marjelor de piata, rata indatorarii va ramane de aproximativ 80%.
10. Producatorii care au intrat in forta pe piata americana vor fi mai avantajati in acest an. In SUA, procentul instalatiilor solare va creste cu 60%, intr-un ritm mult mai rapid decat cel inregistrat pe plan mondial, datorita proiectelor dezvoltate de marile companii de electricitate, care vor fi promovate prin stimulente financiare, dar si datorita scaderii preturilor.
Astfel, fabricantul de semiconductoare Advanced Energy Industrie, care se lanseaza agresiv pe piata convertoarelor solare, va profita de aceasta crestere si va ajunge sa detina 80% din vanzarile de pe piata nord-americana.
joi, 6 ianuarie 2011
Furnizorii de carburanti, obligati sa reduca emisiile produselor cu 10%
Furnizorii de benzina si motorina pentru autovehicule, utilaje agricole, forestiere si ambarcatiuni de agrement vor fi obligati sa reduca treptat, pana in 2020, emisiile de gaze cu efect de sera generate de carburanti, cu pana la 10% fata de nivelul actual, anunta Mediafax.
"Furnizorii sunt obligati sa reduca, cat de treptat posibil, emisiile de gaze cu efect de sera generate pe durata ciclului de viata pe unitatea de energie a carburantului si energia furnizata, cu pana la 10%, pana la data de 31 decembrie 2020", se arata intr-un proiect de hotarare de Guvern elaborat de Ministerul Economiei.
Proiectul de act normativ are ca obiectiv reducerea efectelor negative ale utilizarii carburantilor asupra sanatatii populatiei si mediului si vizeaza autovehiculele rutiere, utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigatie interioara, tractoarele agricole si forestiere, precum si ambarcatiunile de agrement atunci cand nu se afla pe mare.
Arderea carburantilor pentru transportul rutier genereaza circa 20% din emisiile totale de gaze cu efect de sera.
"Furnizorii sunt obligati sa reduca, cat de treptat posibil, emisiile de gaze cu efect de sera generate pe durata ciclului de viata pe unitatea de energie a carburantului si energia furnizata, cu pana la 10%, pana la data de 31 decembrie 2020", se arata intr-un proiect de hotarare de Guvern elaborat de Ministerul Economiei.
Proiectul de act normativ are ca obiectiv reducerea efectelor negative ale utilizarii carburantilor asupra sanatatii populatiei si mediului si vizeaza autovehiculele rutiere, utilajele mobile nerutiere, inclusiv navele de navigatie interioara, tractoarele agricole si forestiere, precum si ambarcatiunile de agrement atunci cand nu se afla pe mare.
Arderea carburantilor pentru transportul rutier genereaza circa 20% din emisiile totale de gaze cu efect de sera.
miercuri, 5 ianuarie 2011
Statul Massachusetts planuieste sa-si reduca emisiile cu 25% pana in 2020
Secretarul de Afaceri de Energie si Mediu (AEM) al statului Massachusetts, Ian Bowles, a anuntat un plan ambitios de limitare a emisiilor pentru statul sau, informeaza Treehugger. Tinta AEM este reducerea cu 25% a cantitatii de emisii pana in 2020, comparativ cu nivelul inregistrat in 1990.
”Massachusetts a facut deja pasi importanti in ceea ce priveste inovarea in energie, pregatind o revolutie a energiei curate in Commonwealth si parcurgand doua treimi din drumul spre reducerea cu 25% a emisiilor, propusa pentru 2020”, a declarat secretarul Bowles.
„Sunt increzator ca vom atinge aceasta tinta cu un portofoliu de politici construite pe reformele realizate pana in prezent, lansand noi initiative si generand recuceri de costuri si crearea de noi locuri de munca”, a mai spus oficialul.
Potrivit strategiei elaborate de autoritatile statului, aproximativ 10% din emisii vor fi taiate in sectorul cladirilor. Constructiile consuma 50% din energia folosita in Massachusetts, fiind responsabile de cea mai mare cantitate de emisii.
In sectorul energetic, reducerea emisiilor este estimata la 7,7%. Cele mai multe centrale de electricitate ard combustibili fosili producand milioane de tone de emisii. Planul de Energie Curata pentru 2020 prevede masuri pentru cresterea accelerata a proportiei de energie din surse regenerabile.
Transportul este a doua mare sursa de poluare in Massachusetts. Strategia pentru 2020 a autoritatilor prevede masuri statale si federale pentru cresterea eficientei vehiculelor si a utilizarii de biocombustibili, pentru a reduce emisiile cu 7,6% numai in acest sector.
marți, 4 ianuarie 2011
China: Degradarea mediului costa 150 de miliarde de euro pe an
Costurile implicate de poluare, soluri degradate si alte efecte negative asupra mediului au crescut in China la o mie de miliarde de yuani (151,5 miliarde de euro) in 2008, suma echivaland cu 3,9 procente din PIB-ul national, relateaza "The Ecologist".
Intr-unul din cele mai ample studii privind efectele degradarii ecologice pe terme lung, academia chineza pentru planificare ecologica a estimat costurile poluarii luand in calcul deversarile de substante chimice, degradarea solurilor, disparitia zonelor umede si alte procese negative. Majoritatea acestor costuri nu apar in bilanturile financiare ale corporatiilor sau in bugetele guvernamentale, insa ele se acumuleaza an de an intr-un asa numit deficit ecologic, care ameninta perspectivele pe termen lung ale Chinei.
Cresterea poluarii, cu 75% in cinci ani
Guvernul central de la Beijing a intetit eforturile de eliminare a uriasei poluari care afecteaza aerul si apele Chinei, insa autorii studiului – subordonati Ministerului chinez pentru Protectia Mediului – atrag atentia ca, in decurs de cinci ani, pana in 2008, deversarile si alte tipuri de poluare au crescut cu 74,8%.
Adevarata cifra ar putea fi insa si mai mare, spun autorii studiului, care admit ca s-au bazat pe date incomplete. Un alt studiu, realizat de ministerul Mediului si Banca Mondiala, estima in 2007 efectele poluarii din China la un cost anual de 780 de miliarde de yuani (88 de miliarde de euro). Acest studiu nu lua in considerare si alte forme de degradare a mediului, precum pierderea biodiversitatii, desertificarea sau degradarea solurilor din cauza agriculturii intensive.
Saptamana trecuta, oficiali chinezi au avertizat ca seceta si eroziunea solurilor ameninta rezervele de apa si securitatea alimentara a Chinei. Zhou Ying, adjunctul ministrului pentru resursele de apa a anuntat ca va inaspri sanctiunile pentru activitatile care inrautatesc situatia.
Exista o mare posibilitate ca planul de dezvoltare pe urmatorii cinci ani, intocmit de guvernul chinez, sa prevada masuri de control mai dure, in timp ce ritmul dezvoltarii economice va fi redus de la 10 procente la 7,5%.
luni, 3 ianuarie 2011
Investitiile verzi din Romania: realizari si previziuni
Anul care tocmai s-a incheiat a insemnat demararea unor proiecte importante pentru Romania in ceea ce priveste inverzirea activitatilor companiilor, investitiile in tehnologii verzi si energie regenerabila. Chiar daca nivelul acestora s-a mentinut la un nivel redus din cauza contextului economic, 2011 va insemna continuarea planurilor de investitii mai ales in sectorul energiei din surse regenerabile si al cresterii eficientei energetice.
Pe de alta parte, 2010 a fost anul aparitiei primul top al celor mai verzi companii din Romania, Green Business Index, realizat de Asociatia Green Revolution, cu sprijinul Asociatiei Centru Ecologic Green Area, sub patronajul Ministerului Mediului si Padurilor. Lansarea a avut loc la data de 7 iulie, in cadrul Galei de premiere Green Business Index. Siveco Romania a ocupat locul 1 si a devenit castigatoarea primei editii a topului Green Business Index.
Enel intra pe piata regenerabilelor
Enel Green Power, subsidiara de energii regenerabile a grupului italian de utilitati Enel, a investit in primul semestru zece milioane de euro pentru dezvoltarea a doua proiecte eoliene in Romania, respectiv Cara Costantin si Dealul Pietros, ambele in nordul Dobrogei, potrivit Mediafax.
In 2009 investitiile grupului in cele doua proiecte s-au ridicat la 42 milioane de euro, potrivit datelor Enel transmise Bursei de la Milano. Enel a anuntat ca vrea sa dezvolte in Romania turbine eoliene cu o putere instalata de 350 MW, echivalentul a jumatate din puterea unui reactor nuclear de la centrala de la Cernavoda.
In luna septembrie, Enel Green Power, subsidiara de energii regenerabile din grupul italian, a anuntat ca va investi 5,2 miliarde de euro pana in 2014 in mai multe state, inclusiv Romania, pentru dezvoltarea de energie eoliana si extindere.
Tot in sectorul eolian, firmele MW Team Invest si Tomis Team, ambele detinute grupul ceh CEZ, vor investi 200 milioane pentru finantarea proiectului eolian de la Fantanele, judetul Constanta. Banii vor veni sub forma de imprumut de la Banca Europeana pentru Investitii (BEI)
Firma MW Team Invest din Bucuresti este detinuta integral de Tomis Team, societate controlata de grupul ceh de utilitati CEZ si de subsidiara CEZ Polonia.
Proiect pentru captarea si stocarea carbonului
Romania a realizat studiul de fezabilitate pentru un proiect-pilot de captare si stocare a carbonului (CCS), la Turceni. Proiectul ar urma sa aiba o capacitate de 1,5 milioane de tone pe an de dioxid de carbon captat si stocat in siguranta, iar pentru a obtine finantarea necesara, Romania s-a inscris intr-o competitie europeana pentru astfel de proiecte.
Proiectul ar urma sa fie amplasat in regiunea Sud-Vest, zona cea mai industrializata din tara, responsabila pentru 40% din emisii la nivel national. Pentru a obtine finantarea necesara, Romania a trimis o cerere de finantare pentru programul european EU-NER300.
Proiectul guvernamental a fost lansat oficial la Bruxelles, cu ocazia Zilei Nationale de 1 decembrie. Potrivit reprezentantilor Institutului de Studii si Proiectari Energetice (ISPE), proiectul de cercetare urmareste inventarierea tehnologiilor de captare si stocare a CO2 utilizate la nivel mondial in faza experimentala sau comercial si identificarea potentialului geologic de stocare pe care il are Romania. De asemenea, se are in vedere cresterea nivelului de cunostinte si informarea opiniei publice in domeniul tehnologiilor CCS.
Solicitari de 3,4 miliarde euro pentru energie verde
In prima partea a anului 2010, Ministerul Economiei Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) a primit 419 proiecte de investitii in energie regenerabila, cu o valoare totala de 14,2 miliarde de lei (aproximativ 3,4 miliarde de euro), bugetul disponibil fiind de doar 420 milioane lei.
Potrivit reprezentantilor Ministerului Economiei, la sfarsitul perioadei de depunere au fost primite 419 proiecte, in valoare totala de aproximativ 14,2 miliarde lei, inclusiv TVA, care au solicitat asistenta financiara nerambursabila in valoare de circa 8,3 miliarde lei. Suma alocata cererii de propuneri de proiecte a fost de 420 milioane de lei.
Proiectele au putut fi depuse in intervalul 4 ianuarie - 30 aprilie si sunt finantate prin programul operational sectorial „Cresterea competitivitatii economice”, cofinantat din fonduri europene.
Programul vizeaza sprijinirea investitiilor in modernizarea si realizarea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile, respectiv a biomasei, resurselor hidroenergetice, solare, eoliene, biocombustibilului si a celor geotermale.
Aer mai curat la Rovinari
Pentru reducerea poluarii, Complexul energetic Rovinari va investi 176 milioane de lei intr-o instalaţie de desulfurare a gazelor de ardere, lucrarile fiind programate sa se incheie la 31 decembrie 2011.
Instalatia va ajuta la reducerea emisiilor de dioxid de sulf, care au un efect poluant puternic asupra atmosferei.
Fondurile pentru demararea lucrarilor vor proveni din imprumuturi, potrivit Mediafax. Complexul Rovinari mai are in planul de investitii de mediu realizarea unor instalatii de denoxare, pentru reducerea emisiilor de oxizi de azot, de desprafuire, pentru reducerea emisiilor de pulberi si de evacuare a zgurii si cenusii.
Sectorul eolian, principalul motor investitional
In urmatorii trei ani, Romania va deveni principalul actor de pe piata energiei eoliene din estul Europei (fostul bloc comunist plus Grecia si Turcia), potrivit declaratiilor lui Ionel David, public affairs manager la Asociatia Romana pentru Energie Eoliana.
In opinia acestuia, pana in 2013, capacitatea instalata in Romania va fi intre 1.800 si 3.300 de megawati, in conditiile in care, in prezent, Turcia si Grecia au cate 801, respectiv 1.200 megawati. La inceputul anului, in Romania erau instalati 14,1 megawati de energie eoliana.
Aceste cifre echivaleaza cu investitii cuprinse intre 2.880 si 5.940 de milioane de euro, in urmatorii doi-trei ani. Prin aceste investitii vor fi create 5.000 de locuri de munca. Fiecare mie de megawati instalati va aduce la bugetul de stat din taxe si impozite circa 70 de milioane de euro, a declarat pentru Green Report Ionel David.
Chiat daca previziunile acestuia pentru sectorul eolian sunt optimiste, Romania ocupa locul 22 intr-un clasament al celor mai atractive 30 de piete pentru energii regenerabile realizat de compania de consultanta Ernst&Young, citat de Mediafax.
Cel mai mare investitor in energie eoliana in Romania este in prezent grupul ceh CEZ. Primele locuri in clasamentul Ernst&Young sunt ocupate, in ordine, de China, SUA si Germania. Top 10 este completat de India, Marea Britanie, Italia, Franta, Spania, Canada si Portugalia.
Eficienta energetica, premiata de BERD
Anul care tocmai a trecut, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a gazduit pentru prima oara in Romania ceremonia de decernare a premiilor pentru excelenta in eficienta energetica, sarbatorind investitiile de succes implementate in tara, realizate cu ajutorul fondurilor obtinute de la Uniunea Europeana si BERD.
La categoria “Cea mai mare investitie si cele mai mari economii de energie”, castigatoarea fost compania SC CHIMCOMPLEX Borzesti, unul dintre cele mai mari combinate chimice romanesti, care a folosit imprumutul de la BERD in valoare de 2,5 milioane euro primit de la BCR pentru o centrala de cogenerare.
Facilitatea de Finantare pentru Eficienta Energetica UE/BERD (EEFF) reprezinta un program comun de finantare, ce are ca scop promovarea investitiilor de eficienta energetica in sectorul privat din Romania, prin intermediul bancilor locale partenere. Cu ajutorul acestei facilitati, companiile romanesti pot contracta imprumuturi de pana la 2,5 milioane euro pentru investitii ce vizeaza eficientizarea energiei, beneficiind de un grant de 15 procente din partea UE, la finalizarea cu success a proiectului. Pe langa finantare, companiile primesc consultanta tehnica gratuita din partea Tractebel Engineering, de asemenea, finantata cu fonduri europene.
Bancile participante din Romania sunt: Banca Comerciala Romana (BCR), BRD - Groupe Société Générale, Banca Transilvania si CEC Bank.
Pana in prezent, 37 de companii romanesti au alocat 31 milioane euro pentru investitii in eficienta energetica, prin intermediul Facilitatii de Finantare pentru Eficienta Energetica UE/BERD. Prin intermediul acestor proiecte, se estimeaza economisirea a 687,000 MWh pe an.
Facilitatea de Finantare pentru Eficienta Energetica UE/BERD si bancile participante dezvolta in prezent alte 22 de proiecte de eficienta energetica in Romania, care vor beneficia de finantare in valoare de 17 milioane euro.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)