Anii trecuti, companiile energetice anuntau ca vor sa realizeze 12 noi termocentrale, investitii care ar fi insumat opt miliarde de euro. In prezent, doar una dintre ele se mai construieşte, restul proiectelor sunt fie abandonate, fie inghetate pe termen nedefinit. Criza economica, cadrul legislativ neclar şi incoerenta din strategia energetica nationala sunt principalele cauze care au alungat investitorii.
In urma cu doi-trei ani, nu era trimestru in care companiile energetice sa nu anunte intentia constuirii unei noi termocentrale, fie pe gaze, fie pe carbune. Aceasta in conditiile in care productia de energie din Romania este detinuta de stat aproape in totalitate.
Mai mult, peste 85% din termocentralele din Romania sunt vechi de mai bine de 30 de ani, iar o parte dintre instalatii au termene de conformare la normele de mediu agreate cu Uniunea Europeana pe care nu le-au respectat, din lipsa banilor, şi risca sa fie inchise.
Astfel ca investitorii din domeniu au mirosit terenul liber, dar nu numai ei. Marii consumatori industriali de energie au anticipat ca-şi vor scadea costurile daca vor avea propria productie. Prin urmare, insumate, proiectele depaşeau investitii de opt miliarde de euro.
Dintre ele, doar una se construieşte efectiv, cea a Petrom de pe platforma rafinariei Petrobrazi Ploieşti, care va fi gata anul viitor. Cu o capacitate de 860 de MW, unitatea va produce 8% din energia generata anual la nivel national.
Neintelegeri cu Termoelectrica
Restul sunt fie blocate pe termen nedefinit, fie abandonate. Ultimul caz anuntat este retragerea cehilor de la CEZ, acum doua saptamani, din proiectul termocentralei de la Galati, in parteneriat cu Termoelectrica. Proiectul, in valoare de 400 de milioane de euro, a fost analizat timp de doi ani.
„Studiul de prefezabilitate a aratat ca, de fapt, proiectul nu poate fi construit, datorita unor costuri importante şi neprevazute", argumenteaza reprezentantii CEZ. Surse apropiate discutiilor spun insa ca Termoelectrica a supraevaluat activele existente cu care ar fi trebuit sa contribuie, astfel ca printre motivele pentru care cehii au intors spatele proiectului sunt şi neintelegerile cu partenerul de stat.
Alte termocentrale anuntate care nu se mai construiesc sunt cea a ruşilor Mechel de la Doiceşti, tot in parteneriat cu Termoelectrica (350 de milioane de euro) şi cele ale italienilor de la Edison din Galati şi Craiova (un miliard de euro, respectiv 650 de milioane de euro).
Alte cinci proiecte sunt inghetate pe termen nedefinit. Este vorba despre centralele Enel din Galati (un miliard de euro), Alro şi Interagro de la Turnu Magurele, Energy Holding din judetul Gorj, Electrabel de la Constanta (doua miliarde de euro), şi Rompetrol la Petromidia, 44 de milioane de euro (in primavara, kazahii au anuntat ca intentioneaza sa reia proiectul, dar nu au dat detalii concrete).O altă termocentrală anunţată este cea a Lukoil de la rafinăria Petrotel (100 de milioane de euro), care ar fi trebuit să fie gata încă de acum un an.
Poziţie dominantă a societăţilor de stat
Şanse mai sunt doar pentru alte două termocentrale, cea a consorţiului E.ON-Enel de la Brăila (1,2 miliarde de euro) şi cea a GDF Suez de la Borzeşti (400 de milioane de euro), ambele în parteneriat cu Termoelectrica. O decizie privind continuarea lor este aşteptată până la sfârşitul acestui an.
Pe lângă criza economică şi neînţelegerile cu Termoelectrica, un alt motiv al blocajelor din sectorul producerii de energie este cadrul legislativ incoerent sau care nu este aplicat.
De exemplu, nemţii de la E.ON spun că-şi vor diminua investiţiile în România, întrucât divizia locală de furnizare a gazelor şi energiei nu-şi recuperează costurile. Aceasta deoarece reglementatorul din domeniu nu îi recunoaşte cheltuielile eligibile în tarifele finale, aşa cum spune legea.
Alţi investitori invocă proiectul de reorganizare a sectorului energetic de stat în două noi companii, care, potrivit lor, diminuează şansele de intrare pe piaţă a unor noi producători. Cele două noi companii, care vor avea 92% din piaţă, vor putea impune propriul preţ, spun ei.
Feţe noi - chinezii şi japonezii
Întrebat de ziarul „Adevărul" ce face statul pentru a păstra investitorii care se plâng că nu găsesc în România un cadru legislativ coerent, ministrul Economiei, Adriean Videanu, a arătat:
„Nu sunt probleme. Unii poate şi din cauza conjuncturii de criză renunţă temporar la a face investiţii, dar au apărut alţi investitori interesaţi de alte proiecte. Sunt investitori chinezi la Rovinari, investitori japonezi la Paroşeni. E o dinamică în piaţa investiţiilor, nu trebuie să fii cantonat într-un singur potenţial investitor".
Subvenţiile la regenerabile atrag investitorii
Singurul segment de producere a energiei care a atras cu adevărat investitorii în România este cel al energiei regenerabile, pentru că aici producătorii primesc subvenţii consistente din partea statului român, care s-a angajat în faţa UE să crească ponderea energiei verzi din consumul naţional.
În sectorul eolian, autorităţile din domeniu au primit cereri de avize pentru proiecte care depăşesc dublul potenţialului eolian al ţării. Datorită stimulentelor de la stat, energia eoliană este de trei ori mai scumpă decât cea clasică.
